Roci magmatice - bazalt

INTRODUCERE

Geologii încearcă de mult timp să afle vârsta Pământului pe baza urmelor găsite în roci, dar numai în ultima vreme au început să ajungă mai aproape de răspunsuri. Majoritatea geologilor îl consideră pe James Hutton (1726 - 1797) - medic și om de știință scoțian - părintele geologiei moderne. În 1785, bazat pe propriile studii și observațiile făcute asupra proceselor naturale, el a elaborat și a publicat Teoria Pământului. El și-a dat seama că suprafața Pământului este în continuă schimbare. Efectele vremii, de exemplu gerul dezagreghează treptat rocile, râul transportă rocile tocite în lacuri și mări, care prin depunerea lor formează noi roci sedimentare împreună cu aluviunea de nisip și nămol.

După teoria lui Hutton, căldura și presiunea au transformat depunerile adânci de aluviuni în roci metamorfe. El a descris și o a treia categorie de roci, în care a enumerate bazaltul, și granitul considerând că acestea s-au format din solidificarea magmei vulcanice. Această categorie a primnit denumirea de rocă eruptivă sau magmatică. Hutton a înțeles că rocile, care cândva erau îngropate în adâncul Pământului fie acestea magmatice sau sedimentare, de multe ori s-au ridicat și au format uscat nou sau munți. Ulterior și aceștia s-au erodat.

Foto 1. James Hutton - Portret de Henry Raeburn, 1776

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/James_Hutton

Hutton era interesat și de vârsta relativă a rocilor. De exemplu, a examinat niște roci complexe din Scoția și a ajuns la concluzia că acestea au fost roci sedimentare când s-au format și ulterior s-au transformat în roci metamorfe. A găsit filoane subțiri de granit în aceste roci care s-au format din substanța topită presată între straturile metamorfe. Din aceasta a tras concluzia că filoanele de granit trebuie să fie mai tinere decât rocile metamorfe. Totodată a mai recunoscut că uneori diferența de vârstă dintre partea superioară a unui strat și partea inferioară a stratului de deasupra acestuia, este foarte mare. Acest plan de demarcație se numește discordanță sau discontinuitate stratigrafică. Discordanța se formează când încetează formarea rocilor și sunt supuse erodării. După o perioadă îndelungată, când aceste roci ajung din nou sub nivelul mării, se formează roci noi deasupra lor. Hutton era conștient că procesele cercetate de el sunt foarte lente, și din această cauză istoria Pământului trebuia să fie foarte lungă. Nu a avut posibilitatea să aprecieze vârsta Pământului, dar a menționat că "nu am găsit urme ale unui început și nici semne care să indice un sfârșit". Pământul s-a format în urmă cu peste 4,5 miliarde de ani. Planeta Pământ este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru. Aproximativ 29,2 % din suprafața Pământului este un uscat format din continente și insule. Restul de 70,8 % este acoperit cu apă. Stratul exterior al Pământului este împărțit în mai multe plăci tectonice rigide care migrează pe suprafață de-a lungul a multe milioane de ani. Interiorul Pământului rămâne activ cu un nucleu interior din fier solid, un miez exterior lichid care generează câmpul magnetic al Pământului și o manta de convecție care conduce tectonica plăcilor. Conform datărilor radiometrice și a altor dovezi.

Scoarța terestră

Scoarța terestră constituie mai puțin de 1% din masa planetei noastre, mai precis. Este alcătuită în principal din oxigen, magneziu, aluminiu, calciu, sodiu, potasiu și fier. Există 8 elemente chimice care la rândul lor constituie circa 99,5% din scoarța terestră.

Pe planeta noastră există roci de diferite tipuri. De când s-a format planeta noastră, s-au format milioane de-a lungul anilor și în funcție de caracteristici și origine există diferite tipuri. Aceste roci nu sunt permanente, dar sunt în continuă evoluție și schimbare. Desigur, acestea sunt schimbări în timpul geologic. Cu alte cuvinte, la scară umană, nu vom vedea formarea și distrugerea unei roci complete, dar acestea au ceea ce se numește un ciclu de roci.

Rocile sedimentare se numesc astfel acele roci care se formează prin acumularea de particule diferite de diferite dimensiuni, care provin din alte particule care au formațiuni de roci. Toate particulele care alcătuiesc roca se numesc sedimente. Aceasta este originea numelui său. Aceste sedimente sunt transportate de factori geologici externi, cum ar fi apa, gheața și vântul. Sedimentele care formează roci sedimentare sunt transportate de diverși factori geologici și depozitate în așa-numitele bazine sedimentare.

Rocile magmatice sau magmatitele sunt roci vulcanice care s-au format prin solidificarea prin răcire a magmei care provine din mantaua superioara (astenosfera) a pământului.

Rocile metamorfice sunt roci care la originea lor au fost fie roci sedimentare , fie roci magmatice. Ele au fost însă supuse diverselor procese de presiune imensă și căldură odată ce prim mișcări tectonice au fost transportate în interiorul crustei terestre. Procesele au dus în timp la schimbarea compoziției și structurii cristaline a acestor roci, astfel încât este foarte dificil de stabilit originea lor.

Revista Arborele Lumii

https://geologyscience.com/rocks/basalt/

https://www.academia.edu/29105082/Clasificarea_Rocilor

https://www.scientia.ro/univers/40-terra/2802-rocile-magmatice-metamorfice-sedimentare-16.html

https://en.wikipedia.org/wiki/Basalt

https://www.wikiwand.com/ro/Bazalt

https://geology.com/rocks/basalt.shtml