Zona plaiului Cloșani

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Principalele cuvinte cheie ar putea fii : ,,traditie'', ,,harnicie'', ,,ospitalitate''.

Inainte de a studia acest subiect stiam cateva lucruri despre traditiile si obiceiurile din aceasta zona insa nu era multumit .

Am ales acest subiect din doua motive: unu pentru a sti mai multe despre traditiile si obiceiurile din zona mea natala si al doilea motiv pentru a prezenta si altora aceste traditii.

Sursele de informare au fost sarace din punct de vedere material, insa cea mai mare parte a informatiei am cules-o de la oamenii din partea acestor locuri.

Zona etnografica Plaiul Closani face parte din regiunea Oltenia Nordica, fiind incadrata in podisul Mehedinti la care se aduga asezarile situate pe Motrul Superior. Se prezinta ca o unitate distincta, cu trasaturi fizico- geografice si umane aparte, care o individualizeaza de zonele limitrofe.

Apelativul de Plaiul Closani a intrat in constiinta poporului roman la inceputul secolului al -XIX- lea, datorita lui Tudor Vladimirescu. Acesta a fost conducatorul revolutiei de la 1821 si Vataf de Plai al tinutului Closanilor, bucurandu-se de mult respect din partea mosnenilor din satele Plaiului, sate care au dat si cea mai mare parte de luptatori din oastea de panduri. Zona este situata intr-un fermecator peisaj natural ce se intinde pe suprafta a doua judete, Gorj si Mehedinti, a avut legaturi permanente in decursul istoriei , cu asezarile din zona de munte de pe raurile Timis si Cerna, dar si posibilitati de comunicare cu Transilvania.

Zona este situata in partea de nord a judetului Mehedinti si in nord-vestu judetului Gorj.

Alcatuirea litologica, fragmentare tectonica si varietatea reliefului, caracterizat prin vai stramte si forme carstice , confera un aspect muntos, cu toate ca altitudinea este mai coborat si sunt prezente numeroase platouri, ceea ce a dus la aparitia de locuinte neparmanente (conace) . Reteaua hidrografica este formata din raurile Cerna, Topolnita, Bulba, Brebina, Motru Sec, Motru in care se varsa o serie de paraie. Datorita reliefului carstic cursurile de apa se pierd in subteran , aparand intr-un alt loc, purtand denumirea de sohodoalele (Ex: Sohodolaele Mari, Sohodoalele Mici). Tot la reteaua hidrografica intra si lacurile, care sunt de acumulare (Valea Mare) sau carstice (Zaton) .

In satele din Plaiul Closani s-a instalat un mod de viata si o cultura populara cu trasaturi originale ce difera de zonele invecinate din Gorj si Mehedinti, dar si de cele din imediata apropiere, Banat si Transilvania.

Aceste particularitati distincte se constata in structura asezarilor cu gospodarile din sat ce sunt dublate de conace in zona de deal si munte, in ocupatii si mestesuguri, in arhitectura locuintei si a constructiilor gospodaresti, in tesaturi decorative si de uz propiu, in obiecte de podoaba, in creatii artistice si in obiceiuri.

In Plaiul Closanilor se practica ocupatiile mixte de tip agro -pastoral la care se adauga si altele(prelucrarea lemnului, torsul si tesutul, vararitul).

Terenurile agricole sunt slab roditoare si reduse ca intindere, acestea aparand printre fanete , pe dealuri si chiar in paduri ( spatii rezultate in urma secuirii copacilor). Tehnicile folosite la prelucrarea pamantului sunt arhaice,iar ca unelte se folosesc : sapa, sapoiul, cazmaua, grapa facuta din maracini si plugul.

Un obicei important, care se petrece de 2 ori pe an, este suitul si coboratul oilor de la munte (transhumanta). Suitul oilor la munte se face de obicei in prima duminica din mai, cand oile sunt luate in ,,paza'', atunci are loc masuratul oilor si se stabileste cantitatea de branza pe care o ai de primit. Sunt cunoscute asa- zisele ,,drumuri ale oilor'' ( Ex: prin Motru Sec trec cei care vin din zona Titerlesti, Brebina, Orzesti, Motru Sec si se indreapta spre muntii Oslea, Bulzu,Balmesu,Scarita etc.).

Coboratul oilor de la munte incepe dupa Sfanta Marie Mare (15 august).

O alta caracteristica a zonei este dat de produsele rezultate in urma prelucrari lemnului. Astfel apar produse diferite de alte zone, cum sunt: leaganul pentru copii, lada de zestre din zona Motru Sec, banita, ciubere, sindrila etc. Un alt element reprezentativ este dat de prezenta numeroasa a morilor cu ciutura si a pivelor, cunoscute de localnici dupa numele propietarilor: Martineasca, Orzestilor, Moara lu' Romica etc.

Specificitatea acestei zone este data si de obiceiurile si traditiile care sunt pastrate cu sfintenie din mosi stramosi. Taranul din aceasta zona stie sa sa bucure de fiecare lucru dat de la Dumnezeu si stie sa-i multumeasca, in felul lui, pentru orice fapta.

De la ritualurile legate de botez, nunta si moarte la traditiile de peste an, acesti ,,oameni ai muntilor '' pastreaza si duc mai departe fiecare obicei in parte.

Bibliografie:

1. Informatii Culese din Popor

2. Bratiloveanu-Popilian, Marcela (1990), Zona etnogeografica Plaiul Closani,Ed.Sport-turism,Bucuresti

3. Iordache,Gheorghe (1986), Ocupatiile traditionale pe teritoriul Romaniei. Ed.Scrisul Romanesc, Craiova.

4. Judetele Patriei, Judetul Gorj (1971)

5. Judetele Patriei, Judetul Mehedinti (1971)

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Zona Plaiului Closani.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
7/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
4 pagini
Imagini extrase:
4 imagini
Nr cuvinte:
1 827 cuvinte
Nr caractere:
9 576 caractere
Marime:
12.91KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Geografie
Tag-uri:
obiceiuri, traditii
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
An de studiu:
IV
Sus!