Cand privim o harta geologica a continentelor avem impresia ca suntem in fata unui mozaic de culori aplicate fara nici o regula precisa, la o examinare mai atenta ne putem da seama ca nu este chiar asa. Geologii stiu ca diversele culori de pe o harta semnifica anumite formatiuni geologice cu varste diferite. Intodeauna o harta contine o legenda in care sunt explicate semnificatia culorilor si a semnelor utilizate pentru a fi inteleasa si descifrata mult mai usor. Pe harta geologica a globului terestru sunt reprezentate rocile eruptive, intrusive si cele vulcanice care acopera 25% din suprafata continentala. Insa daca tinem seama de zonele adanci ale ariilor continentelor alcatuite din roci magmatice ajungem la constatarea ca scoarta este alcatuita in proportie de 95% roci magnetice si 5% roci sedimentare.
Rocile vulcanice si cele sedimentare iau nastere chiar sub ochii nostrii, insa procesele vulcanice au o particularitate destul de violenta. Acest lucru a facut sa atraga cat mai mult atentia omului inca din cele mai vechi timpuri, omul primitiv a fost adesea martor unor eruptii vulcanice foarte serioase. Aceste evenimente au fost puse pe seama manifestarilor unor spirite rele care ,,salbaticeau in ineriorul pamantului". In epoca moderne s-au acumulat mai multe date de observatie si s-a vazut o activitate vulcanica destul de complexa. Aceste fenomene variaza si de la un vulcan la altul.
Eruptiile vulcanice, destul de dese eruptii submarine de mica adancime se pot transforma in eruptii submarine, in momentul in care aparatul vulcanic ajunge sa se ridice deasupra limitelor de apa1. Eruptiile vulcanice cu toate fenomenele geologice au condus inca din antichitate in ideea existentei unor mase topite din interiorul pamantului. Urmarirea eruptiilor vulcanice si studiul miscarilor scoartei tereste au aratat ca aceste procese sunt legate de multe evenimente din interiorul globului.
Regiuniile muntoase reprezinta zonele cele mai interesante din punct de vedere structural, aici sau derulat cele mai importante evenimente geologice din evolutia Pamantului, iar problema formarii muntilor continua sa-i preocupe pe geologii de pe intregul glob.
Incepand cu secolul al XVIII-lea si pana in prezent au fost emise numeroase ipoteze asupra fiecarui munte in parte, insa niciuna din ipoteze nu reuseste sa explice cu adevarat problema formarii muntilor. Numarul mare de ipotze arata complexivitatea acestora forme structurale. In conceptia tectonica globala, catenele muntoase iau nastere in zonele de rift fie in zonele de subductie respectiv in cele de coliziune.
In urma unor studii efectuate in toate lanturile muntoase si ale manifestarilor magnetice s-a constatat ca cele mai active au loc in zonele geosinclinale. Insa este greu de stabilit o regula generala in desfasurarea evenimentelor geologice si conturarea unui geosinclinal marcat prin formarea unei fose ca aceea din zona pacificului. In aceste fose s-au depozitat o stiva groasa de sedimente prin procesul de litogeneza adica de formare a rocilor noi.
1. V. Manilici. Teritoriul tarii noastre a fost traversat prin partea interioara a Carpatilor Orientali de activitati vulcanice in urma carora au rezultat numeroase zacaminte si minerale, cum ar fi zacamintele auro-argintifiere, neferoase, nemetalice, ape termale etc.
Evolutia vulcanilor activi este urmarita cu atentie si sunt folosite diferite materiale pentru explicarea anumitor situatii. Activitatea vulcanica reprezinta un transfer permanent de materie si energie calorica, in acest transfer materia este prezentata prin topituri magmatice, gaze sau ape fierbinti. Manifestarile vulcanice incep cu o intensitate moderata, alteori poate fi mai violenta si fara semne prealabile. Diminuarea intensitatii scade treptat pana la incetarea
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
