Valea Prahovei

-vegetatie -fauna, etc. -antropic: -resurse cultural istorice -tehnico economic -socio demografice echipamentul turistic -reteaua unitatilor de cazare -reteaua unitatilor de alimentatie -echipamente de agreement: -cultural -sportiv -baza de tratament (daca este cazul) -sate turistice -mijloace de transport Prezentarea generala a zonei: asezarea geografica a zonei: Valea Prahovei este asezata in partea de sud est a Romaniei, in mijlocul Munteniei, in bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei. Ea se invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4. 716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Populatie este de 868. 000 locuitori-densitatea este aproape dubla fata de media pe tara, judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara; Masivul Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatiilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine.

Carpatii Meridionali si grupa Bucegiilor, au fost inaltati cu 1000m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului Masivul Bucegi sunt situati in estul Carpatiilor Meridionali, cuprinzand intre Dambovita si Prahova: Muntii Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Caiului (2239m) si culoarul Rucar-Bran. In Muntii Bucegi apar forme structurale: Sfinxul, Babele si abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Varful Omu, iar pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaoase a dus la aparitia unor chei. Culoarul Rucar-Braneste o zona larga (la 1000-1200m) intre Bucegi si Piatra Craiului umanizata cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov orase: PLOIESTI-resedinta de judet (cu 253. 000 locuitori, intre vaile Teleajenului si Prahovei, la 60 km nord de Bucuresti); Azuga; Baicoi; Boldesti Scaieni; Breaza; Campina; Comarnic; Mizil; Plopeni; Sinaia; Slanic; Urlati; Valenii de Munte.

Potentialul turistic: relieful: Relieful vaii Prahovei este intr-o desfasurare armonioasa ce coboara in trepte de la nord la sud, dispuse in forma de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzand in proportii egale, munti (in nord, Bucegi, cu vf. Jepii de 2. 195 m, Piatra Arsa de 2. 075 m, Omu de 2. 505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneza si evolutie interesanta, iar in apropiere de vf. Caraiman sunt niste stanci roase de vanturi si ploi, in forma de ciuperci Babele, Baiului, Ciucas-cu inaltimi intre 1. 771-1. 956 m, Garbova, Grohotis, Tataru), dealuri-Subcarpatii Buzaului si Prahovei (in sud, ca o succesiune de fasii inalte sau joase, aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu inaltimi de 1. 000 m, zona dealurilor subcarpatice cu inaltimi intre 800-700 m, zona colinara cu inaltimi intre 700-400 m-Dealul Mare) si campii (o fasie ingusta, Campia inalta, piemontana a Ploiestiului); Partile care formeaza Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu VarfulOmu, Muntii Leota cu ...