Transilvania

Transilvania, al carui nume deriva din latinescul "Transilvana" (care, in traducere literara inseamna "tara dintre paduri"), este situata in centrul Romaniei, fiind inconjurata de muntii Carpati la sud, est si vest. In prezent Transilvania este divizata in 10 judete, pe o suprafata totala de 96.837 kmp si are peste 4,5 milioane de locuitori.

De-a lungul istoriei, pe langa romani, pe teritoriul Transilvaniei s-au asezat unguri, germani, secui, armeni, evrei, etc. Aceasta este si explicatia pentru care arhitectura transilvana este un mozaic de stiluri, reprezentate astazi de edificii civile, religioase si militare care imbina caracteristicile diferitelor culturi si civilizatii. Sint etalate o paleta larga de viziuni si stiluri, formind un fascinant amestec romanesc, gotic si neo-gotic, renascentist, baroc si cu elemente neo-bizantine.

Pentru calatorul interesat de vestigiile medievale bine conservate, Transilvania este, fara indoiala, o prima destinatie cultural-turistica. In acest context, asezamintele sasesti, taranii si negutatorii care au locuit in Transilvania intre sec. XII-XX, au lasat in urma semne inconfundabile. Ei au pus bazele principalelor sapte cetati medievale: Brasov, Sibiu, Sighisoara, Cluj-Napoca, Bistrita, Sebes si Medias. Zidurile exterioare, turnurile, bastioanele, podurile, scarile, stradutele inguste, piatetele, cladirile publice si civile, bisericile, erau ridicate in scopul protejarii locuitorilor cetatii, contra deselor asedii ale tatarilor si turcilor din Evul Mediu. Ca o modalitate efectiva de aparare, pe care o regasim si in cadrul satelor, in localitatile sasesti se utiliza fortificarea bisericilor, formula arhitecturala care acum este considerata ca fiind unica in Europa. Desi sasii au utilizat tehnici similare in cetatile medievale de pe intregul continent, aproximativ 200 de biserici taranesti fortificate in stil specific sasesc, au rezistat timpului si pot fi vizitate in Transilvania, fiind total diferite de celelalte. Aceasta bogata diversitate se datoreaza locului in care au trait dar si talentului si priceperii lor de maestri constructori, potentialului economic, necesitatii de aparare, precum si bunului gust. Mai mult, vizitatorii vor fi incintati sa descopere ca multe dintre acese biserici mai ofera slujbe religioase satenilor.

Totusi, urmele trecutului au supravietuit, frumusetea peisajelor si comorile naturale ale locului pot fi regasite de calator ca o expresie unica a spiritului locului, transmitind turistului din energia si inspiratia vitala emanata de oamenii de aici.

INFORMATII GENERALE

o asezare: in partea central-nordica a Romaniei, pe cursul superior al Somesului Mare, inglobeaza zona de contact a Podisurilor Somesan si Transilvaniei cu regiunea muntoasa a masivelor Rodnei, Tiblesului si Calimani;

o vecini: la nord-Maramures; la vest-Cluj; la sud-est-Mures; la est-Suceava;

o suprafata: 7.544 km2 (respectiv 2,2 % din teritoriul tarii);

o populatie: 633.629 locuitori;

o orase: BISTRITA-resedinta de judet (cu 86.000 locuitori, situat pe Bistrita Ardeleana, intr-o depresiune intracolinara la 365 m altitudine); Beclean; Nasaud; Sangeorz Bai.

o relieful: dominat de regiuni deluroase cu masive muntoase (cuprind Muntii Tiblesului in nord-vest, si Rodnei in nord-cu vf. Ineu, de 2280 m, inspre Maramures si Muntii Bargaului in nord-est, unde legenda spune ca isi avea castelul Dracula si Calimani, in sud-est, in partea dinspre Moldova), si de Podisul Transilvaniei (culmi si dealuri ale Podisului Somesan, Campiei Transilvaniei si Subcarpatilor Transilvaniei), in sud-est;

o clima: este continental-moderata, cu diferentieri in functie de relief, astfel ca in zonele inalte din Muntii Rodnei temperatura medie anuala este de OOC, iar in zona deluroasa din sud-est este de 9OC, cu precipitatii variabile, cu vanturi predominante din vest;

o cursurile de apa: reprezentate de bazinul Somesului Mare (cu afluentii sai, sieul si Salcuta), orientat est-vest, acopera tot teritoriul judetului, urmat de Bistrita Ardeleana, Rebra, Tiblesul.