Tipuri de sol din România

SOLURILE DIN ROMÂNIA

1.CLASIFICAREA SOLURILOR

Clasificarea solurilor constituie una dintre problemele cele mai complexe ale pedologiei şi pedogeografiei.Având ca scop principal gruparea solurilor pe bază de similitudine în categorii sau clase,în care sunt incluse solurile ale căror morfologie şi proprietăţi sunt foarte asemănătoare sau chiar identice,clasificarea trebuie să satisfacă două categorii de destinare,ştiinţifice şi utilitare.

Clasificarea ,bazată pe principiile zonalităţii genetico-geografice,avea ca obiectiv profilul de sol,considerat ca o reflectare fidelă a interacţiunii factorilor mediului geografic şi a proceselor de solificare pe care ei le generează.

Prima clasificare a fost elaborată în 1969,după care în 1973 s-au făcut unele modificări.În 1976 apare a treia variantă cu care se lucrează în opetaţiunea de profilare agroeconomică.În 1979 apare a patra variantă sintetizată în „Sistemul Român de Clasificare a Solurilor”,iar în 2003 s-a elaborat şi publicat „Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor”.

„Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor” este structurat în trei unităţi taxonomice de nivel superior (A) :clasa,tipul şi subtipul şi patru unităţi taxonomice de nivel inferior(B) :varietatea,familia ,specia,varianta.

Clasa de sol reprezintă totalitatea solurilor carecterizate printr-un anumit stadiu sau mod de diferenţiere a profilului de sol dat de prezenţa unui anumit orizont pedogenetic sau proprietate esenţială ,considerate ca elemente diagnostice specifice celor 12 clase de soluri.

Tipul de sol reprezintă o grupă de soluri asemănătoare ,separate în cadrul unei clase de soluri,caracterizate printr-un mod specific de manifestare a unor elemente diagnostice.Fiecare clasă de soluri prezintă între 1 şi 5 tipuri genetice de sol,în total 32.

Subtipul de sol reprezintă o subdiviziune în cadrul tipului genetic de sol care grupează solurile caracterizate printr-un anumit grad de manifestare a caracteristicilor specifice tipului,fie o anumită succesiune de orizonturi,unele marcând tranziţii spre alte tipuri de sol ,iar altele fiind caracteristici de importanţă practică deosebită.

CLASA TIPUL SUBTIPUL

1. PROTISOLURI 1.1. LITOSOLURI distric,eutric,rendzic,histic

1.2. REGOSOLURI distric,eutric,calcic,calcaric,

stagnic,salinic,molic,umbric,pelic

litic,scheletic

1.3. PSAMOSOLURI distric,eutric,calcaric,molic,

umbric,gleic,sodic,salinic

1.4.ALUVIOSOLURI distric,eutric,calcaric,molic,umbric,

entic,vertic,prundic,gleic,salinic,sodic,

psamic,pelic,coluvic

1.5. ENTIANTROSOLURI urbic,rudic,garbic,spolic,mixic,reductic,

psamic,pelic,copertic,litic,litoplacic

2.CERNISOLURI 2.1. KASTANOZIOMURI tipic,maronic,psamic,gleic,salinic,sodic

2.2. CERNOZIOMURI tipic,psamic,pelic,vertic,gleic,aluvic,

calcaric,kastanic,cambic,argic,gleic,

maronic,salinic,sodic,litic

2.3.FAEOZIOMURI tipic,gleic,psamic,vertic,pelic,stagnic,

clinogleic,aluvic,cambic,argic,calcaric

greic

2.4. RENDZINA calcarică,eutrică,cambică,scheletică

3.UMBRISOLURI 3.1. NIGROSOLURI tipic,cambic,litic,scheletic,aluvic

3.2. HUMOSIOSOLURI tipic,cambic,litic,scheletic

4.CAMBISOLURI 4.1. EUTRICAMBOSOLURI tipic,molic,pelic,vertic,andic,gleic,

stagnic,aluvic,litic,scheletic,rodic,

salinic,salic

4.2. DISTRICAMBOSOLURI tipic,umbruc,psamic,andic,prespodic,

litic,scheletic,aluvic,gleic

5.LUVISOLURI 5.1. PRELUVOSOLURI tipic,molic,roşcat,rodic,psamic,pelic,

vertic,stagnic,gleic,calcic,litic,scheletic,

sodic

5.2. LUVOSOLURI tipic,umbric,roşcat,rodic,calcic,rezical-

caric,psamic,vertic,albic,glosic,planic,

litic,gleic,scheletic,sodic,satgnic

5.3. PLANOSOLURI tipic,albic,vertic,stagnic,sodic

5.4. ALOSOLURI tipic,umbric,preluvic,albic,stagnic,

cambiargic,litic,scheletic

6.SPODISOLURI 6.1. PREPODZOLURI tipic,umbric,histic,litic,scheletic

6.2. PODZOLURI tipic,umbric,feriluvic,histic,criostagnic,

litic,scheletic

6.3. CRIPTOPODZOLURI tipic,histic,litic,scheletic

7. PELISOLURI 7.1. PELOSOLURI tipic,brunic,argic,gleic,stagnic

7.2. VERTOSOLURI tipic,brunic,stagnic,gleic,nodulocalcic

salinic,sodic

8. ANDOSOLURI 8.1. ANDOSOLURI distric,eutric,umbric,molic,cambic,

litic,scheletic,histic

9. HIDRISOLURI 9.1. STAGNOSOLURI tipic, luvic,albic,vertic,gleic,planic,

histic

9.2. GLEISOLURI distric,eutric,calcaric,molic,cernic,

umbric,cambic,psamic,pelic,aluvic,

histic,tionic

9.3. LIMNOSOLURI distric,eutric,calcaric,entic,psamic,

pelic,salinic,histic

10. SALSODISOLURI 10.1. SOLONCEACURI tipic,cu sodă,calcaric,molic,sodic,

vertic,gleic,psamic

10.2. SOLONEŢURI tipic,calcic,molic,luvic,albic,salinic,

stagnic,gleic,solodic, entic,psamic,pelic

11.HISTRIOSOLURI 11.1. HISTOSOLURI distric,eutric,salinic,teric,tionic

11.2. FOLIOSOLURI distric, eutric,litic

12.ANTRISOLURI 12.1. ERODOSOLURI cambic,argic,andic,spodic,calcaric,pelic,

stagnic,litic,scheletic,eutric

12.2. ANTROSOLURI hortic,antracvic,psamic,pelic,calcaric,

eutric,distric

2.STRUCTURA SOLULUI

Prin structura solului se înţelege modul de grupare a particulelor elementare în agregate de diferite forme şi mărimi (care se desfac uşor dacă solul este supus unei acţiuni mecanice).Se referă la două componente:

- modul de dispunere spaţială a particulelor elementare a solului

- natura şi intensitatea legăturilor care există între ele.

Starea structurală a solului creează un sistem eterogen ,polidispars şi poros care modifică toate valorile şi regimurile unor factori ecologici ai mediului.Structura determina direct potenţialul de fertilitate al solurilor,importanţa ei crescândde la solurile nisipoase spre cele argiloase.Se cunosc numeroase sisteme de clasificare a structurii ,unele luând în considerare forma şi mărimea elementelor structurale ,altele (cum este cel adoptat şi în ţara noastră) iau în considerare :tipul de structură,mărimea elementelor structurale,gradul de dezvoltare al structurii.

Principalele tipuri de structură:

După forma şi aranjametul elementelor structurale ,în masa solului se deosebesc următoarele tipuri:

- Structură glomerulară - dispunera particulelor de sol în agregate aproximativ sferice ,poroase,cu suprafeţe curbate (concavităţi şi convexităţi).E caracteristică solurilor cu orizont Am bogat în humus de tip mull calcic şi cu activitate intensă a mezofaunei(cermoziomuri,etc.)

- Structura poliedrică angulară – se caracterizează prin agregate cu dimensiuni aproximativ egale pe cele 3 axe ,cu feţe neregulate plane ,delimitate de muchii evidente ,aşezate îndesat,ceea ce dă un aspect colţuros.Se întâlneşte în orizonturile Bt ale solurilor brune argiloiviale.

- Structura poliedrică subangulară – similară cu cea poliedrică angulară ,însă elementele structurale prezintă muchii mai teşite ,şterse şi suprafeţe neregulate.Aici se încadrează orizonturile Bv ale solurilor brune eumezobazice şi a cernoziomurilor cambice.