Timpul

Miscarea Pamantului si a Lunii determina lungimea anilor, a anotimpurilor, a lunilor si zilelor. Odinioara aceasta diviziune a timpului a fost suficienta pentru organizarea vietii. Azi insa ceasurile au devenit indispensabile pentru toata lumea.

Pamantul intr-un an inconjoara soarele. In acest timp noapte pe bolta cereasca apar periodic si alte stele, si din anotimp in anotimp se schimba vremea. Dupa ce oamenii au observat periodicitatea acestor schimbari, au inceput sa-si foloseasca observatia in scopuri practice. Aparitia unor stele de exemplu indica ca a sosit vremea semanatului. Vechii egipteni stiau ca nu dupa mult timp dupa ce se ridica steaua Sirius peste linia orizontului se va revarsa Nilul.

Lunile sunt indicate de schimbarea fazelor Lunii; numim acest fenomen schimbarea fazelor lunii. Cu trecerea lunii razele Soarelui au diferite unghiuri de incidenta pe suprafata Lunii; cand razele Soarelui, privite de pe Pamant cad pe spatele Lunii, atunci Luna nu este luminata: aceasta faza se numeste luna noua. La o distanta de o jumatate de traiectorie mai incolo Luna devine luna plina deoarece privita de pe Pamant, Luna sta fata in fata cu Soarele. Romanii bazau calendarul lor pe schimbarea fazelor Lunii (se baza pe schimbarile de faza a Lunii): un ciclu complet de schimbare a fazelor era considerat o luna. Lungimea zilei este determinata de rotirea Pamantului in jurul propriei axe: in urma acestei rotatii vedem rasarind si apunand Soarele. Lungimea anului in mare este de 365 zile, adica nu este multiplu intreg al lungimii zilei, si daca vrem sa intocmim un calendar, din aceasta cauza vom avea dificultati. In 46 i. Hr. pentru rezolvarea acestei probleme Iulius Caesar a introdus un sistem calendaristic in care dupa trei ani a cate 365 zile urma un an cu 366 de zile.

Calendarul Iulian introdus de Caesar la inceput s-a dovedit a fi corespunzator, dar dupa aceea s-a constatat ca lungimea anului cu 11 minute si 36 de secunde decat aratasera calculele initiale. Pe parcursul timpului aceasta diferenta s-a acumulat si s-a creat o eroare de cateva zile.

Corectarea calendarului devenit inexact a efectuat-o papa Grigore al XIII-lea. In 1582 la sfatul astronomilor sai a ordonat, ca prin eliminarea a 10 zile dupa 4 octombrie sa se treaca la data de 15 octombrie. Fara aceasta corectura, armonia anotimpurilor reale s-ar fi rasturnat- pentru a elimina posibilitatea repetarii acestei erori papa Grigore a mai ordonat ca anii care incep secolele (adica divizibile cu 100) sa fie bisecti, numai daca se divid si cu cifra 400. calendarul gregorian este utilizat si azi in lumea occidentala. Pentru omul primitiv ziua si noaptea au fost perioadele cele mai scurte de timp pe care le-a recunoscut. In jurul anului 4000 i. Hr. au aparut primele incercari de masurare sistematica a timpului. In antichitate egiptenii au impartit ziua in ore.

Pentru masurarea lui au utilizat o tija infipta in pamant, gnomonul, a carui umbra cadea pe o scala impartita in ore.

...