Solul

Stratul subtire si afanat de la suprafata Pamantului, in care plantele isi infig radacinile si de unde isi iau apa si sarurile minerale se numeste SOL. Pedosfera, invelisul de sol al Pamantului, este invelisul cel mai subtire si cel mai lipsit de continuitate. In locul in care scoarta terestra este acoperita de mari si oceane, in deserturi, in regiunile ocupate de ghetari si pe versantii abrupti ai muntilor, solurile lipsesc. Solul s-a format ca rezultat al interactiunii celorlalte geosfere. Procesul de formare a solurilor se numeste pedogeneza. Solurile sunt diferite de la un continent la altul, de la o regiune la alta, dar si in cadrul aceleiasi regiuni. Factorii care influenteaza formarea si dezvoltarea solului sunt: roca, clima, vegetatia, timpul si formele de relief. Ei poarta numele de factori pedogenetici. ROCA. Solurile se formeaza din rocile faramitate (dezagregate). Tipul de roca determina grosimea solului, culoarea si substantele minerale pe care le contine acesta. Roca din care provine solul se numeste roca mama. Pe roci sedimentare, care se maruntesc usor, se formeaza soluri cu grosimi mari, in timp ce, pe rocile dure, solurile au grosimi mici. In functie de roca, solurile sunt nisipoase, argiloase, pietroase sau lutoase. CLIMA. Temperatura aerului contribuie la dezagregarea rocilor. In acelasi timp, clima influenteaza activitatea microorganismelor care descompun plantele si animalele moarte, imbogatind astfel solul in substante hranitoare necesare plantelor. In regiunile foarte calde si umede are loc descompunerea si consumarea rapida a resturilor vegetale de catre bacterii, in timp ce in cele reci procesul este foarte lent.

Precipitatiile. Apa ajuta la dezagregarea rocilor din care se formeaza solul si dizolva substantele minerale si organice din sol, formandu-se astfel solutia de sol cu care se hranesc plantele.

Precipitatiile prea bogate spala solul de aceste substante, saracindu-l, iar lipsa lor impiedica dizolvarea sarurilor minerale.

VEGETATIA este foarte importanta pentru calitatea solului, deoarece contribuie la imbogatirea acestuia cu materie organica (humus) si la dobandirea principalei insusiri a solului-fertilitatea sau rodnicia sa. Compozitia solului Solul este format din partea minerala (fragmente mai mari sau mai mici de roca), humus, apa, aer si unele vietuitoare (plante si animale). Partea minerala aprovizioneaza plantele cu substante minerale, care sunt dizolvate in apa.

Humusul este componenta organica a solului provenita din putrezirea plantelor si animalelor moarte. El este partea cea mai valoroasa a solului.

Cu cat cantitatea de humus este mai mare, cu atat solul este mai inchis la culoare. De obicei, straturile superioare ale unui sol sunt cele mai bogate in humus.

Cu ajutorul calciului, humusul aduna si cimenteaza particelele minerale din sol, formand glomerule. Acestea sunt consistente sin u se desfac in apa.

Intre glomerule se afla spatii ocupate cu aer si apa, unele mai largi, altele maiinguste. Un astfel de sol ...