Schimbările climatice și procesul de deșertificare din România

Lucrarea își propune să ofere o imagine sugestivă a efectelor schimbărilor climatice asupra procesului de deșertificare din România.

Conform Convenției ONU deșertificarea este definită ca procesul de degradare a terenurilor agricole din arealele aride, semiaride și subumede-uscate ca urmare a influenței factorilor fizico-geografici naturali și antropici.

a)Schimbările climatice din România și deșertificarea

Deșertificarea afectează aproape 25% din suprafața uscatului terestru , peste 110 țări și aproape un miliard de locuitori, pagubele anuale fiind evaluate la 50 miliarde de dolari.

România este pe lista celor 110 țări de pe glob în care se înregistrează areale afectate de procesul de deșertificare ca urmare a alternării perioadelor foarte aride și secetoase cu perioade mai puțin secetoase -consecință a apariției în ultimele decenii a numeroase dezechilibre de ordin termic și pluviometric pe fondul utilizării neraționale a terenurilor agricole.

Schimbările climatice pot intensifica procesul de deșertificare (circumstanțele climatice țin de reducerea cantităților de precipitații și de modificarea regimului acestora, de tendințele de încălzire a climei, de intensificarea vânturilor și mărirea evapotranspirației).

Cauzele antropice sunt reprezentate de suprapopulare, utilizarea necorespunzătoare a terenurilor, despăduriri, suprapășunat și poluare.

Astfel, desțelenirea terenurilor și suprapășunatul provoacă o intensificare a eroziunii și a deflației care distrug în primul rând stratul fertil de sol favrizând astfel procesul de deflație.

În condițiile precipitațiilor foarte scăzute și a temperaturilor ridicate, pentru un anumit interval de timp poate să apară fenomenul de secetă atmosferică. În cazul în care precipitațiile lipsesc o perioadă îndelungată de timp/sau sunt foarte reduse se produce uscarea stratului de sol și instalarea secetei pedologice. Combinarea celor două fenomene și diminuarea rezervelor de apă din sol favorizează apariția secetei agricole cu efecte asupra producției agricole.

Conform studiilor realizate de specialiștii de la A.N.M. privind evoluția precipitațiilor și a temperaturilor din țara noastră din ultimii 30-50 de ani a reișit faptul că s-au produs modificări importante asupra celor două elemente ale climei, marcate prin intensificarea fenomenului de secetă și de deșertificare a multor areale din sudul,sud-estul și vestul țării.

În România temperatura medie anuală a aerului a înregistrat o tendință evidentă de creștere îndeosebi după anul 1961, anul cel mai cald din întreg șirul de observații fiind 2007 (11.5 oC)-fig.1.

Fig.1-Temperatura medie anuală a aerului în perioada 1901-2000 comparativ cu anul 2007

Astfel, în intervalul 1961-2014 temperatura medie anuală a aerului în România a crescut cu +0,5 o C (sursa:I.Sandu-A.N.M) .Dacă în intervalul 1961-1990 temperatura medie anuală a aerului la nivelul țării noastre era de +8,8 o C în intervalul 1981-2014 se situa la +9,3 o C.

Din analiza precipitațiilor pe perioada îndelungată de timp(1901-2007) a reișit o tendință generală de scădere a acestora ,mai ales după anul 1961.Pentru aceleași perioade de timp analizate comparative(1961-1990,1982-2014),cantitatea medie de precipitații a scăzut cu -11,9 mm (sursa:I.Sandu-A.N.M).Astfel în perioada 1961-1990 cantitatea medie de precipitații era de 641,9 mm iar în perioada 1981-2014 era de 630 mm.

Comparativ cu media pe țară, valori mai resuse ale precipitațiilor s-au înregistrat în sudul și sud-estul țării ( spre exemplu : la Tecuci în perioada 1896-1970 cantitatea medie de precipitații era de 465 mm ; în perioada 1980-1996 valoarea precipitațiilor s-a redus la 432,3 mm -sursa: datelor A.N.M).

În aceste condiții, anual, în tot mai multe areale din sudul țării, rezerva de umiditate în sol era deficitară.Conform studiilor1 realizate de același autor, partea sudică și sud-estică a țării în perioada 1971-2013 evoluat în condițiile unei secete pedologice moderate și puternice.

Pentru țara noastră, conform A.N.M București creșterea valorilor de temperatură este mai mare în partea sudică și sud-estică a țării (0,7-0,8C). Încălzirea climei a devenit mai pronunțată după anii 1960 și s-a intensificat și mai mult după anul 2000 când frecvența zilelor tropicale (maxima zilnică > 30C) și a celor cu arșiță (> 32C ) a devenit din ce în ce mai mare.

În ultimii 30-40 de ani s-au înregistrat tot mai frecvent temperaturi maxime de peste 40°C .Spre exemplu în anul 2000 s-au înregistrat 42,6°C la Drobeta Turnu Severin,și 43,2°C la Calafat. Temperaturi de peste 40°C s-au înregistrat și în alte perioade de timp:Drobeta Turnu-Severin(1985 - 40,4°C ; 1987 - 40,6°C; 1988 - 40,0°C);Calafat: (1985 - 40,2°C; 1988 - 40,8°C; 1998 - 40,2°C);Bechet(1985 - 41°C ; 1987 - 41°C; 1988 - 41°C; 1998 - 40,8°C) etc.

Acest fapt a determinat creșterea riscului de secetă în special în zonele unde temperatura medie anuală este mai mare de 10C iar suma precipitațiilor atmosferice anuale este cuprinsă între 400 - 550 mm.

1.Sandu-(2014),Schimbări climatice observate și viitoare,Revista științifică a A.N.M;

2.***A.N.M București;

3.***ANPM-Raport de mediu 2016;

4.*** https:.//www..digi24.ro/stiri//economie/desertificarea-sudului-romaniei;

5.***https:.//timpolis.r.o/desertificarea;

6.***www r dnr.ro reteaua rurală de dezvoltare rurală;

7.***wikipedia-Sahara Olteniei.