Savana sudică

Savana este o asociaţie vegetală specifică podişurilor africane, austarliene şi braziliene alcătuită, ȋn principal, dintr-un covor continuu de ierburi ȋnalte ȋn care ici şi colo apar arbori şi arbuşti izolaţi.

Savanele cuprind regiunile cu climat tropical din America de Sud (din Guyana şi din lungul fluviului Orinoco, unde se numesc “llanos” şi din Brazilia numite “campos”), din Africa tropicală, din Australia şi din India. Ele fac trecerea ȋntre pădurile dense, tropicale, umede şi deşerturi, sau către pădurile cu Frunze căzătoare ale zonei temperate. Uneori pădurea pătrunde puternic ȋn cadrul savanei, ȋn lungul râurilor ce o traversează, alcătuind aşa numitele ”paduri- galerii”.

Cele mai ȋntinse şi interesante savane sunt răspândite ȋn Africa, America de Sud, Australia şi sudul Asiei.

Vegetaţia acestor ţinuturi sălbatice este alcătuită din numeroase specii de graminee cu portul ȋnalt, xerofite care prezintă un sistem radicular puternic ramificat şi profund, atingând orizonturile umede. Gramineele cele mai frecvent ȋntâlnite in asociaţiile din savane sunt Andropogon, iarba elefanţilor (Pennisetum), imperata (Imperata cylindrica), Loudetia, Triodia, Astrebla, Tehemeda, ele depaşind ȋnalţimea de 3-4m. Din loc ȋn loc, ȋn aceste ȋntinsuri ale savanelor putem ȋntâlni şi o serie de arbori şi arbuşti: boababul (Adansonia digitata), acacia (Acacia), albiţia (Albizzia) şi palmierii de savană reprezentaţi de Borassus flabellifera (palmierul evantai).

În continentul Africa, savana este cuprinsă ȋntre pădurea ecuatorială şi Sahara, de la Oceanul Atlantic pâna ȋn Somalia, iar ȋn emisfera sudică se ȋntâlneşte pe cursurile inferior şi superior ale Zairului, ȋn regiunea Marelui Graben African, ȋn Mozambic, ȋn nordul bazinului fluviului Zambezi şi fâşie spre partea centrală a Madagascarului. Savana este specifică climatelor subecuatoriale cu sezoane secetoase alternând cu sezoane cu pluviozitate bogată.

În funcţie de specificul climatului tropical, de natura solului şi de arborii preponderenţi, savana africană putem diviza ȋn anumite grupări:

Savana cu boababi, unde vegetează uriaşii lumii vegetale, boababii (Adansonia digitata), care ating ȋnalţimea de 25-30 m si o circumferinţă cuprinsa ȋntre 20-47 m. Alături de el cresc specii de acacii, parkia (Parkia), arborele de unt (Butyrosperum parkii).

Stratul ierbaceu este foarte compact şi el este constituit din numeroase specii de graminee ȋnalte de până la 1,5-3 m: iarba elefanţilor (Pennisetum purpureum), specii de bărboasă (Andropogon), mei (Panicum).

Savana cu acacii se caracterizează prin predominarea speciilor de acacii (Acacia Arabica, Acacia giraffae, Acacia albida), care formează grupări de arbori şi arbuşti de 3-15 m ȋnalţime, cu coroanele ȋn formă de umbrele gigantice, a căror frunziş cade ȋn anotimpul ploios.

Pe ȋntinsele savane din Insula Madagascar creşte “arborele calatoriilor” (Ravenala madaganscariensis), ȋnrudit cu bananierul (Musa paradisiacal). Prin ȋnţepare oferă călătorilor ȋnsetaţi apă, care se acumulează ȋn tecile mari ale frunzelor sale gigantice, ce ating 10-15 m lungime.

Boabab-arborele fară umbră

Savana livadă are arbori fructiferi utili: Butirosperum, Parkia, Elaesis, care rezistă la foc.

Savana-parc se remarcă print alia mare a arborilor de Adansonia, Afzelia, Khaya.

Există şi savane inundate, cum sunt cele din depresiunea Bahr-el-Ghazal, unde Nilul işi revarsă periodic apele.