Satul între tradiție și civilizație

Locuitorii ialomiteni au fost, inca din zorile istoriei noastre, agricultori cultivatori de plante si crescatori de animale). In acest domeniu dovezile de continuitate abunda, de la cele arheologice la cele din izvoare scrise. Vom adauga si noi cateva. Astfel, folosirea de catre ialomiteni a unui vechi sistem circumediteranean - treieratul cu caii pe o arie, in jurul unui steajer - demonstreaza continuitatea asezarilor si persistenta agriculturii in regiunea de ses a tarii. Pastrarea, in regiune, a raritei, care are la baza un tip de plug al populatiei bastinase iliro-trace, - noi am gasit-o in folosinta pana in 1975! - intareste ideea enuntata mai sus. S-a folosit si plugul pe o brazda, cu corman fix, ceea ce confirma constatarea lui R. Braungart, care arata ca tipul de plug romanic s-a folosit la arat doar in regiunea de campie. Din stanga Dunarii plugul respectiv a patruns la bulgari. In stransa legatura cu cultura plantelor s-a dezvoltat si crestera animalelor.

Daca avem in vedere lunga istorie, la romani, a obstilor cu caracter devalmas, o dovada peremptorie privind vechimea asezarilor din Ialomita o constituie si existenta asezarilor mosnenesti, de tarani liberi, ale caror menaje au persistat pana in zilele noastre (Poiana, Cosimbesti, Marculesti etc). Corespunzator acestor tipuri de sate, se remarca preferinta taranilor pentru curtile de forma neregulata (azi pe cale de disparitie), caracteristice populatiei autohtone (cojeni). In cazurile tipurilor de curti cu un plan mai ordonat, curti duble, in satele de la balta ca si in foarte multe din cele de pe valea inferioara a Ialomitei, cercetand terminologia casei si a constructiilor anexe, ajungem la aceeasi constatare, valabila si pentru alte zone etnografice romanesti, si anume ca pentru partea locuita de om si fiind in serviciul agriculturii se intrebuinteaza termeni de origine latina: poarta, casa, curte (termen de definire a intregii gospodarii ialomitene), arie, iar pentru partea gospodariei, care este destinata cresterii animalelor se folosesc termeni de origine slava: obor, grajd, cosar, curnic. Si in acest caz se dovedeste ca populatia bastinasa, straromaneasca, cand a luat contact cu slavii, practica agricultura, in timp ce populatia slava, cu care a convietuit o vreme (asimiland-o, in cele din urma), a fost nu doar cultivatoare de plante, ci si crescatoare de animale. Factorii geografici si climatici, cei istorico-sociali si-au pus amprenta asupra locu-intei din Baragan, creind un program arhitectural cu specific distinct. Casa traditionala din Baragan pare ca se asterne la sol, acoperisul are intotdeauna patru ape, cu pantele line (o podoaba ca atare a constructiei, care prezinta binecunoscutul avantaj al crearii unui spatiu izolator termic si, in multe cazuri, al unui spatiu de depozitare). Invelitorile pot fi din: a) stuf (in special in satele din apropierea baltilor, lacurilor), material care prezinta a-vantaje indiscutabile: stuful bine batut (simplu sau insolzit) ...