Prezentare ecopedologică și agroturistică a Buzăului

- Scurt istoric

- Localizare geografica

- Clima

- Relief

- Soluri

- Prezentare economica

• Resurse naturale

• Agricultura

- Vegetatia

- Fauna

- Cultura

- Turism

- Culturi agricole & efectivele de animale

- Bibliografie

Scurt istoric

Teritoriul judeţului Buzău, leagănul culturii şi civilizaţiei române, conservă vestigii care atestă existenţa omului în regiune din timpuri imemoriale. Unelte şi arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul judeţului, cât şi obiecte ceramice din Neolitic şi Epoca Bronzului aparţinând Culturilor Boian, Gumeşti şi Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite în regiunea de dealuri, care împreună cu ruinele campului roman de la Pietroasele şi ale altor câteva aşezări dacice stau mărturie a continuităţii vieţii şi civilizaţiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzău) a fost pentru prima dată menţionat în scris într-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisă lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, în anul 376 d.Hr. Scrisoarea menţionează existenţa, pe malurile râului Mousaios, a unei aşezări urbane (polis) numită tot Mousaios (Buzău). Documentul se găseşte în Biblioteca Vaticanului.

Zona Buzaului este amintita initial in legatura cu martiriul Sfantului Sava din secolul IV care a fost inecat in apele raului Buzau de gotii condusi de Athanaric. In evul mediu exista alte mentiuni referitoare la localitate, dar primul document despre Buzau emis in Tara Romaneasca este cel din timpul lui Dan II. Spre 1500, in timpul domnitorului Radu cel Mare, se infiinteaza Episcopia Buzaului, care primeste sprijin si din partea patriarhului Nifon. Manastirea Banu, unul dintre monumentele reprezentative ale Buzaului, se infiinteaza in secolul XVI la initiativa lui Andronic Cantacuzino. La refacerea ei din secolul XIX participa si pictorul Gh. Tatarescu. In acelasi secol XVI ia fiinta in Buzau si Bazarul, care forfotea de mestesugari si negustori. In timpul lui Constantin Brancoveanu se infiinteaza aici o tipografie, cu rol foarte important in cultura romana. In 1832 se deschide in Buzau prima scoala cu predare in limba romana, Preparandie, condusa de Dionisie Romano, considerat ctitor al presei din localitate, care mai tarziu fondeaza si o biblioteca pentru invatatori. Una dintre cele mai proeminente personalitati buzoiene este omul politic Alexandru Marghiloman, care a fost si prim-ministru al Romaniei in timpul primului razboi mondial. Simbolul orasului este considerat Palatul Comunal, construit de arhitectii Savulescu si Kafsinski in timpul primarului Nicu Constantinescu, care a initiat si alte proiecte urbanistice importante ca Parcul Crang sau cladirea Tribunalului.

Localizare geografică

Judeţul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' şi 45 49' latitudine nordică şi între 26 04' şi 27 26' longitudine estică.

Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.

Judeţul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brăila.

Legăturile judeţului cu celelalte zone din ţară:

• Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti sau dinspre Suceava, Bacău, Focşani;

• DN 1B spre Ploieşti;

• DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului);

• DN 2B spre Brăila;

• Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană (Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Suceava).

Suprafaţa judeţului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafaţa ţării). Judeţul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăşte din curbura Carpaţilor. Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează judeţul Buzău: la nord se găsesc Munţii Buzău, parte din Carpaţilor de Curbură; la sud se găseşte câmpia, aparţinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.

După modul de folosinţă, suprafaţa judeţului Buzău se împarte în:

1. Suprafaţa agricolă 4.023,7

din care:

- arabil

- păşuni

- fâneţe

- vii şi pepiniere viticole

- livezi şi pepiniere pomicole

2.565,6

896,4

287,5

161,9

112,3

2. Suprafaţa neagricolă 2.078,9

din care:

- păduri

- ape

- neproductiv

- drumuri

- construcţii

1.637,1

113,2

82,3

89,7

156,6

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului