Pomicultură în cadrul Podișului Moldovei

INTRODUCERE

Podisul Moldovei este un podiş situat în părţile de est şi nord-est ale României, continuându-se şi dincolo de Prut, în Republica Moldova şi Ucraina. Este cel mai întins şi mai tipic podiş din ţară, desfăşurat aproximativ de la nord la sud.

În partea de nord-vest, relieful este alcătuit dintr-o alternanţă de culmi, depresiuni şi culoare orientate spre sud-est. În partea de nord-est, relieful este alcătuit din dealuri scunde despărţite de văi largi şi joase, orientate spre sud-est. În partea centrală şi sudică este un relief de coline joase şi o succesiune de dealuri prelungite cu interfluvii netede. Văile sunt adânci cu versanţi înclinaţi, lărgindu-se spre sud. Pe versanţi se evidenţiază intense procese torenţiale şi alunecări de teren.

Subcarpatii Moldovei au un climat influentat de pozitie, altitudine si desfasurarea in altitudine. Vegetatia naturala predominanta o reprezinta padurile de stejar (in amestec cu alte foioase), paduri de gorun (in amestec cu carpen) si pe dealurile mai inalte, paduri de fag ,iar industria lemnului este mai reprezentativa la Piatra Neamt (cherestea de rasinoase) si Onesti (cherestea de fag). Fondul funciar este bun, cu terenuri arabile intinse in depresiuni, permite cultura cerealelor, a plantelor industriale, furajere si pomicultura.

Podişul Sucevei este subdiviziunea cea mai inalta (688m) a Podisului Moldovei si este situat în partea de nord-vest, între hotarul cu Ucraina şi Valea Moldovei.Climatul este umed si racoros , ceea ce explica intinderea mare a padurilor de fag. Este o regiune importanta pentru cresterea animalelor , cultura cartofului si a plantelor tehnice.Climatul de dealuri inalte favorizeaza dezvoltarea etajului fagului si al padurilor de amestec fag si stejar (cu gorun, stejar pedunculat, stejar pufos, etc.).

Pomii fructiferi formeaza bazine pomicole importante in sudul Podisului Sucevei

Ca bazine pomicole avem:

-prun > mar: regiunea colinara din S (jud. Vrancea pana in jud. Mehedinti), Dep. Hateg, Iasi ; mar >prun: Baia Mare, Bistrita, Sibiu, Pod. Sucevei (Falticeni-Radaseni) ; prun = mar: Timis, Domasnea ; piersic: Dobrogea, NV tarii ; cires si visin: Banat, S si V tarii ; par, nuc.

Pomicultura in tara noastra se practica inca din antichitate datorita conditiilor favorabile, mai ales in colinare si de podis.Cel mai mult predomina marul si parul.

I POMICULTURA

I . 1. DEFINITIE

Pomicultura este o ramura a stiintelor agricole si ,in acelasi timp,unul dintre principalele sectoare ale productiei horticole . Etimologic aceasta denumire deriva de la latinescul pomus,-i=arbore fructifer si cultura ,-ae=ingrijire,cultivare.

Ca sector de productie,pomicultura reprezinta activitatea tehnico-economica si administrativa desfasurata pentru obtinerea fructelor.

Aparuta initial ca o indeletnicire practica,productia de fructe a avut o evolutie progresiva,trecand de la acumulari de cunostinte si experienta la generalizari,principii si legi.

Activitatea desfasurata in domeniul stiintei pomicole are ca scop obtinerea fructelor,acestea fiind produse horticole indispensabile vietii omului.Fructele proaspete constituie singura categorie de alimente de origine vegetala care intra in alimentatia umana asa cum le produce planta,fara nici un fel de preparare culinara sau industriala si fara nici un fel de adaos(condimente,mirodenii etc). Dimpotriva,utilizarea lor ca mancaruri gatite,compoturi sau alte produse preparate in gspodarie sau industrializate conduce la micsorarea valorii biologice initiale(ex.reducerea continutului in vitamine).

I . 2. CULTURA PLANTELOR ESTE RAMURA IMPORTANTA IN AGRICULTURA PODISULUI MOLDOVEI

Dezvoltarea ei depinde nu numai de lucrari agrotehnice, ci, mai ales de specificul conditiilor naturale.

Incercand un paralelism agroclimatic se poate observa:

- graul se cultiva mai ales in Campia Moldovei si in portiunile mai joase din Podisul Barladului;

- porumbul urca ceva mai mult in altitudine, dar se cultiva mai ales in Campia Moldovei si in estul Podisului Barladului, pretandu-se foarte bine inirigatie;

- cultura plantelor tehnice:

- floarea soarelui se cultiva in Campia Moldovei si in Podisul Barladului deoarece este o planta iubitoare de caldura si lumina (termo si heliofila);

- sfecla de zahar solicita un climat mai recesi umed. Sfecla de zahar se cultiva mai ales in Podisul Sucevei si in Culuarul Siretului;

- inul pentru fuior prefera zone mai inalte, racoroase si umede. Se cultiva mai ales in Podisul Sucevei, alaturi de canepa;

- cultura cartofului: cartoful gaseste conditii prielnice de dezvoltare (clima mai racoroasa si umeda) in Podisul Sucevei si Culoarul Siretului;

- viticultura - vita de vie are nevoie de caldura si soare, prefera versantii orientali spre sud. Extinse in N, NE si S Podisul Barladului se afla podgorii renumite (podgoria Iasi - Husi si Nicoresti - Ivesti);

- pomicultura -- pomii fructiferi formeaza bazine pomicole importante in sudul Podisului Sucevei, Imprejurimile Harlaului, in N Podisului Barladului;

- culturi furajere:

- trifoiul in Podisul Sucevei;

- lucerna in Campia Moldovei;

- sfecla furajera in Podisul Sucevei.

II CLASIFICAREA POMICOLA

In functie de particularitatile biologice si tehnologice ale speciilor fructifere de climat temperat , au fost alcatuite 4 grupe: pomacee , drupacee , nucifere si baciforme, carora li se adauga si grupa speciilor subtropicale.

II. 1. Pomaceele(samantoasele)

Cuprind specii din familia ROSACEAE,subfamilia POMOIDEAE, si anume : mar,par,gutui,etc.

Speciile de pomoidee sunt bine adaptate climatului temperat in care s-au format.Sunt foarte rezistente la ger,astfel ca suporta bine cele mai aspre ierni din climatul nostru.Repausul de iarna al mugurilor lor fiind lung,inflorirea scapa de brumele tarzii de primavara.Fiind pretentiaoase fata de umiditate si de fertilitatea solului,reusesc mai ales in zona dealurilor din tara noastra.Soiurile cu maturarea timpurie a fructelor au cerinte mai scazute fata de apa,astfel ca pot fi cultivate si in regiunile mai secetoase.Durata de viata in cultura a speciilor de pomacee este mare,iar intrarea pe rod relativ tarzie.Acestea depind mult de sistemul de cultura:in livezile clasice pomii traiesc 60-70 ani si incep sa produca economic de la 5-7 ani;in cele intensive si superintensive,traiesc 15-25 ani si dau recolte economice incepand din al doilea si al treilea an.

Fructele sunt „false”,deoarece la alcatuirea lor participa nu numai ovarul,ci si receptaculul florii,concrescute;acestea poarta denumirea de poame.Mugurii florali sunt micsti.Ramurile de rod ale pomaceelor au muguri floriferi situati terminal,iar spre baza lor exista rezerve de muguri vegetativi.

Degarnisirea ramurilor se face intr-un ritm lent.Suporta taierile si isi vndeca ranile relativ usor.Majoritatea soiurilor sunt autosterile.Se altoiesc pe numerosi portaltoi(mai ales la mar).