Planeta Jupiter

Jupiter este a cincea planeta de la Soare si este cea mai mare dintre toate planetele sistemului nostru solar. Are diametrul de 11 ori mai mare decat cel al Pamantului, o masa de 318 ori mai mare si un volum de 1300 ori mai mare.

* orbita: 778,330,000 km de la Soare

* diametrul: 142,984 km (ecuatorial)

* masa: 1.900x1027 kg

Jupiter este al patrulea obiect de pe cer ca stralucire (dupa Soare, Luna si Venus; si cateodata Marte). A fost cunoscut din timpuri preistorice. Descoperirea de catre Galileo Galilei si Simon Marius , in 1610, ai celor patru mari sateliti ai lui Jupiter: Io, Europa, Ganymede si Callisto (cunoscute ca satelitii Galileeni) a fost prima descoperire a unui centru de miscare aparent necentrat pe Pamant. A fost un punct major in favoarea teoriei heliocentrice de miscare a planetelor a lui Nicolaus Copernic; sustinerea de catre Galileo a teoriei coperniciene i-a adus probleme cu Inchizitia. Inainte de misiunile Voyager erau cunoscuti 16 sateliti.

Jupiter are probabil un miez de material solid in cantitate de 10 pana la 15 mase Pamantene.

Deasupra acestui miez se gaseste partea principala a planetei formata din hidrogen metalic lichid. Aceasta forma exotica a acestui element atat de comun se gaseste doar la presiuni ce depasesc 4 milioane bari, cum este cazul in interiorul lui Jupiter (si Saturn). Hidrogenul metalic lichid e format din electroni si protoni ionizati (ca in interiorul Soarelui dar la o temperatura mult mai mica). La temperatura si presiunea din interiorul lui Jupiter hidrogenul este un lichid, si nu un gaz. Este un conducator electric si sursa campului magnetic a lui Jupiter. Acest strat contine probabil ceva heliu si unele urme de "gheturi". Stratul de la suprafata e compus in principal din hidrogen molecular obisnuit si heliu ce e lichid in interior si gazos la exterior. Atmosfera care o vedem noi este doar partea superioara a acestui strat adanc. Apa, dioxidul de carbon, metanul precum si alte molecule simple sunt de asemenea prezente in cantitati mici.

Jupiter este in jur de 86% hidrogen si 14% heliu (dupa numarul de atomi, cca 75/25% dupa masa) cu urme de metan, apa, amoniac si "piatra". Asta este foarte aproape de compozitia primordiala din Solar Nebula din care s-a format intregul sistem solar. Saturn are o compozitie similara, iar Uranus si Neptun au mult mai putin hidrogen si heliu.

Marea Pata Rosie

Marea Pata Rosie (GRS) a fost observata prima oara, de catre telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani in urma ( descoperirea ei e atribuita lui Cassini, sau Robert Hooke in secolul al XVII-lea). Este un oval de aproximativ 12000 pe 25000 km, destul de mare sa cuprinda doua Pamanturi. Alte pete mai mici dar similare sunt cunoscute de decenii. Obervatiile in infrarosu si directia de rotatie indica faptul ca este o regiune de inalta presiune ai carei nori superiori sunt mult mai inalti si mai reci decat zonele inconjuratoare. Structuri similare au fost observate pe Saturn si Neptun. Nu se stie modul in care asemenea structuri rezista asa de mult timp.

Jupiter si celelalte planete gazoase prezinta vanturi de mari viteze in benzi largi de latitudine. Vanturile sufla in directii opuse in doua

1. ^ (1992) K. P. Seidelmann Explanatory Supplement to the Astronomical Almanac. Mill Valley, California: University Science Books. URL accessed 2007-08-08. -- p.706 and p.316

2. ^ a b c d e f g h Williams, Dr. David R. (November 16, 2004). Jupiter Fact Sheet. NASA. Accesat la data de 2007-08-08.

3. ^ Yeomans, Donald K. (2006-07-13). HORIZONS System. NASA JPL. Accesat la data de 2007-08-08. -- At the site, go to the "web interface" then select "Ephemeris Type: ELEMENTS", "Target Body: Jupiter Barycenter" and "Center: Sun".

4. ^ Orbital elements refer to the barycenter of the Jupiter system, and are the instantaneous osculating values at the precise J2000 epoch. Barycenter quantities are given because, in contrast to the planetary centre, they do not experience appreciable changes on a day-to-day basis from to the motion of the moons.