Situat in zona de campie - deal a Podisului Central al Moldovei, la o altitudine medie de 250 m, Romanul isi completeaza fericit cadrul natural cu o suprafata de 15000 ha padure constituite in afara zavoaielor de plop si salcie de pe albiile majore ale Siretului si Moldovei in general din sleauri de deal cuprinzand specii valoroase precum gorunul, stejarul, fagul, ciresul, frasinul, paltinul, completate cu specii de amestec precum teiul, jugastrul, carpenul, salcamul. Cele 15000 ha fond forestier intinse in jurul orasului pe suprafata a 20 comune limitrofe, sunt administrate prin intermediul personalului silvic de specialitate a doua ocoale silvice: Roman si Horia. Fondul forestier aferent Romanului este intregit de parcul municipal - GRADINA MARE - care dupa suprafata - 16 ha - este intre primele trei din Romania, el constituind un tampon filtru intre zona industriala producatoare de noxe (PETROTUB, UMARO, FONTAX, POLIROM) si zona civica.
Din punct de vedere dendrologic, raritati in materie sunt Parcul Valeni (3, 4 ha), precum si Parcul Climesti (1, 9 ha) care au in compozitie specii lemnoase extrem de rare precum: Gingko Biloba, arborele de lalea (Lyriodendron tulipifera), pin caucazian, magnolia, tisa sau sequoia.
Adevarata uzina vie de producere a oxigenului, fondul forestier limitrof Romanului isi desavarseste importanta prin efectele economice -masa lemnoasa pentru industrie, pentru constructii rurale si nevoi locale, rachitarii, impletituri din rachita, fructe de padure, apicultura si nu in ultimul rand prin potentialul cinegetic - Fondurile de vanatoare G. V. S. Valeni (O. S. Roman) si Vulpasesti si Vadu Veja (O. S. Horia) profilate in special pe mistret, caprior si iepuri.
La aproximativ 46 km spre est de Piatra Neamt (46055 lat. N 26055 long. E), municipiul Roman, despre care Dimitrie Cantemir afirma ca ar fi fost intemeiat pe vremea imparatului Traian, si a carui prima atestare documentara dateaza de peste sase secole, se bucura de un bogat trecut istoric si cultural, in prezent fiind considerat un centru industrial (fosta Uzina de Tevi, actualmente Petrotub S. A. a fost data in functiune in anul 1957 fiind, pe atunci, cel mai mare laminor de acest gen din tara). Caile de acces catre municipiul Roman sunt DN15 D dinspre Piatra Neamt (47 km), sau pe calea ferata, dinspre Bacau sau Pascani. Consemnat prima data, alaturi de Piatra si Neamt, in Letopisetul Novgorodului (document extern, in general acceptat ca fiind datat 1387-1392), Romanul are o vechime mai mare, dezvoltandu-se la confluenta raurilor Moldova si Siret. Considerat unul dintre cele mai importante centre medievale din Moldova, Romanul este mentionat intaia oara intr-un document intern la 30 martie 1392 (este vorba de un hrisov de danie catre Ionas Viteazul, care a fost scris in cetatea noastra, a lui Roman voievod). Se pare ca numele orasului a fost preluat de la numele voievodului Roman I Musat (1392-1394), considerat de unii cercetatori ca fiind intemeietorul ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
