Orașul Iași

Repere geografice generale

Orasul Iasi este resedinta judetului cu acelasi nume, cel mai mare din Romania. Este situat in nord-estul tarii, la intersectia coordonatelor geografice 47°09′44″ latitudine nordica si 27°35′20″ longitudine estica. Este unul dintre cele mai mari orase din Romania si cel mai mare din Moldova. Suprafața totală a județului este de 5 476 km².

Orasul se afla pe raul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut. Prin extinderea lui, Iasul nu mai este acum legendara urbe a celor 7 coline, ci orasul celor 9 coline (Cetatuia, Tatarasi, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Paun, Sorogari, Ciric, Repedea si Bârnova), cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetatuia, Tatarasi si Galata. Orasul mai este traversat de raul Nicolina si de paraul Sorogari (numit in evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rasarit de oras, curge paraul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. În urma datelor publicate în anuarul statistic din 2010, Județul Iași avea o populație de 308.700 de locuitori. Prima atestare documentara a orasului a fost facuta in anul 1408, intr-un privilegiu commercial emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun.

Scurt istoric

Orasul Iasi se numara printre cele mai vechi si mai importante asezari ale tarii, în care a pulsat mereu, puternic, o autentica viata romaneasca. Capitala a Moldovei, orasul a dat patrimoniului national inestimabile valori materiale si spirituale, a inscris în istoria tarii pagini glorioase, ramase durabil in constiinta poporului. Puternic centru universitar, cu peste 60.000 studenti anual în 5 universitati de stat si 3 universitati private (Universitatea Al. I. Cuza este si cea mai veche universitate din tara. Puternic centru cultural (sintagma de “capitala culturala a României” este frecvent utilizata). Prima atestare documentara a orasului a fost facuta in anul 1408, intr-un privilegiu commercial emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată. În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași. Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538 și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti. Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orașului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iași a fost capitala României neocupate, după ce București a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit orașul București.

Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. În timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea puțin cunoscut ieșenilor înșiși atât înainte, cât și după Revoluția română din 1989. În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între forțele româno-germane și Armata roșie, zile în care o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obținut o victorie importantă asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iași. În iulie, Iașul era ocupat de forțele staliniste.

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ București.

Iașul ar putea obține titlul de "oraș inițiator al Revoluției din decembrie 1989”, prin ordonanță guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulți ieșeni fiind arestați de securitate pentru că organizaseră o manifestație împotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluționarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piața Unirii era strict supravegheată de milițieni și securiști în civil, care au împiedicat orice manifestație, iar membrii Frontului Popular au fost arestați. Ei au fost eliberați câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.

Ghinea D, (2000), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti

Vlăsceanu G, (1998), Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE