Obcinele Bucovinei

1. Asezare geografica si limite:

Obcinele Bucovinei sunt situate in N-E Carpatilor Orientali romanesti si reprezinta, prin specificul geografiei lor o subunitate distincta a acestora. Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovul de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita S porneste din valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe valea Mestecanisului (afluent al Bistritei ), pasul Mestecanis (1096 m), valea Putnei (affluent al Moldovei, care separa Obcina Mestecanisului de Giumalau), si valea Moldovei de la Pojorata pana la Paltinoasa, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si Muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe linia localitatilor Vicovul de Sus - Marginea - Solca - Cacica - Paltinoasa. In schimb, limita vestica a suscitat opinii divergente, generate de constructia geologica diferita a Obcinei Mestecanisului (sisturi cristaline) fata de Obcina Feredeului si Obcina Mare inscrise pe formatiunile sedimentare ale flisului. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei, cuprind un teritoriu de cca 2200 km? iar din punct de vedere administrative intreaga arie a Obcinei Bucovinei se cuprinde in Jud. Suceava.

2. Etapele de evolutie geomorfologica a Ob. Bucovinei:

Partea central-estica a Carpatilor Orientali inclusiv teritoriul Ob. Bucovinei, a aparut ca uscat, supus modelarii subaeriene in etape successive de la V la E, in stransa legatura cu fenomenele tectonice majore petrecute in aria geosinclinalului respectiv. In aparitia si evolutia reliefului Ob. Bucivinei se pot distinge doua etape mari:

etapa hercinica si etapa alpina.

a) Etapa hercinica: acest uscat exista si se modela acum intr'o arie mult mai vestica de unde mai tarziu in timpul orogenezelor alpine, a fost impins in panze spre est, peste zona flisului.

Modelarea avansata a uscatului cristalin in aceasta etapa a avut loc foarte probabil prin procese de pediplanatie avand in vedere climatul cald si uscat care a dominat in Permian. Prezenta breciilor permiene formate din fragmente de cristalin, constituie o dovada evidenta a tipului de climat arid, favorabil proceselor de pediplanatie, din aceasta perioada. In orice caz, la inceputul triasicului, relieful internidei cristaline cel putin in partea ei estica la care ne referim, avea o altitudine si o energie redusa ceea ce a facut posibila acoperirea lui in intregime de catre marile mezozoice.

b) Etapa alpine: este cea mai importanta prin consecintele ei geologice si geomorfologice. Edificiul Carp. Orientali asa cum se prez astazi sub forma unor panze impinse unele peste altele de la V la E, este rezultatul fazelor de diastrofism din ciclul tectonic alpin. Aceste faze au antrenat in exondare si in translatie spre est atat zona cristalino-mezozoica cat si unitatile geosinclinalului flisului care s'au adaugat succesiv. Fiecare unitate tectonica, in edificarea ei ca uscat suferea in faza de diastrofism o inaltare, compensate in aria geosinclinalului din fata de o afundare spre care se deplasa masa din spate. O simpla desfasurare pe orizontala a acestor panze si a cutelor din cadrul lor ne demonstreaza ca aria geosinclinalului flisului ocupa initia un spatiu mult mai extins decat latimea actuala a zonei flisului din Carp. Orientali. Marginea vestica a geosincl. era undeva in E Transilvaniei iar cea estica era mult mai la V fata de actuala bordure estica a orogenului Carpatilor Orientali, restrangerea geosinclinalului flisului s'a facut progresiv de la V la E prin adaosuri de noi uscaturi in timpul diferitelor faze orogenetice, pana la disparitia lui in timpul miscarilor moldavice, care pentru sectorul N de care ne ocupam au avut loc in Thortonianul superior- Volhinianul inferior.

: "Lucrarile simpozionului de Geografie Fizica a Carpatilor",Bucuresti- Sept 1970

"Obcinele Bucovinei" - Nicolae Barbu, Liviu Ionesi