Munții Himalaya

Aspecte introductive

Aspecte generale:

Munţii Himalaya formează un arc continuu de aproape 2600 de kilometri în jurul marginilor subcontinentului Indian, de la curbura râului Indus în nord-vest, până la râul Brahmaputra în est.In nordul acestei centuri muntoase se află Platoul Tibetan (Qing Zang Gaoyuan).

Sunt munți tineri, formați în orogeneza alpină. Versanții sudici sunt alcătuiți din conglomerate și gresii, iar cei nordici din gnaisuri, granituri, șisturi cristaline și filite. Munții cei mai înalți din lume cu vârful Everest au luat naștere prin ciocnirea plăcii tectonice indiene cu placa asiatică a podișului Tibet, fiind munți de încrețire și prin suprafața și înălțimea lor mare, fiind acoperiți tot timpul anului cu zăpadă, această zonă rece, în contrast cu aerul cald de pe coasta Pacificului contribuie la formarea musonului.

Istoria formarii Muntilor Himalaya:

Cu milioane de ani în urmă aceste vârfuri muntoase nu existau. Continentul asiatic exista, dar India era o insulă plutitoare de pe coasta Australiei. În urmă cu aproximativ 220 de milioane de ani, atunci când continentul Pangea s-a rupt în bucăţi, India a început să se deplaseze spre nord. Ea a călătorit 6.000 km înainte de a se ciocni într-un final de Asia acum 40-50 milioane de ani. În continuare o parte din placa tectonică indiană a intrat sub placa asiatică, determinând deplasarea pe verticală a acesteia şi, în consecinţă, apariţia Munţilor Himalaya. Se crede că placa tectonică indiană a fost mai dură şi mai ferm fixată de fundul mării în comparaţie cu placa asiatică, ceea ce explică de ce solul moale al acesteia din urmă a fost împins pe verticală în sus.

Lanţul muntos care a rezultat în acest fel a crescut foarte rapid în comparaţie cu cele mai multe lanţuri muntoase şi el se ridică şi în prezent. Muntele Everest şi celelalte vârfuri muntoase similare se înalţă cu aproximativ un centimetru în fiecare an, spre deosebire de Munţii Apalaşi, care au apărut cu mai mult de 300 milioane de ani în urmă şi care în prezent îşi reduc înălţimea pe măsură ce se erodează.