Munții Cândrel

Cunoscuti si intalniti inainte aproape exclusiv sub denumirea de Muntii Cibinului sau Sibiului, Muntii Candrel ocupa sectorul din grupa muntilor Parang delimitat la sud-vest de valea Frumoasa, continua la vest cu valea Sebesului, iar la sud-est de valea Sadului. In sfarsit, la nord-est ei sunt marginiti de Podisul Transilvaniei. Limita sudica a Muntilor Candrel este constituita de cele doua vai longitudinale Frumoasa si Sadu, care formeaza un culoar larg de circa 1-3 km la altitudinea de 1600-1700 m (altitudinea maxima 1725 m, in saua Steflesti). Adancimea accentuata a celor doua vai opuse, precum si latimea relativ mare a acestora justifica pe deplin fixarea acestei limite fata de Muntii Lotru (culmea Steflesti) din sud.

Valea Sebesului, cand foarte larga cum este la Oasa, la Tau sau la Sugag, cand foarte ingusta, sub forma de defileu taiat adanc in stanca, intre Sugag si Tau, separa Muntii Candrel de Muntii Sureanu din vest.

Contactul cu Podisul Transilvaniei, respectiv limita nordica si nord-estica a Muntilor Candrel, care ii defineste de dealurile Secasului si de depresiunile Apoldului, Salistei si Sibiului, este subliniat de inlantuirea localitatilor Capalna - Deal - Carpinis -Telisca - Saliste - Vale - Sibiel Fantanele Orlat Gura Raului Poplaca Rasinari Cisnadioara si Sadu. Aceasta demarcatie apare pregnant Intre spatiul montan, constituit peste tot din roci dure (sisturi cristaline), cu un relief, mai accidentat, strabatut de vai cu versanti puternic inclinati, si depresiunile si dealurile dezvoltate de depozite sedimentare mai moi, in care apele si-au sapat vai largi.

Data fiind individualitatea geografica a acestor munti, se impune tuturor drumetilor o cunoastere cat mai completa a reliefului, climei, apelor, vegetatiei, faunei precum si a aspectelor social-istorice. Numai in aceste conditii un turist poate decide alegerea celor mai adecvate trasee, care sa-i ofere totala implinire a optiunilor sale. Muntii Candrel cu o suprafata de circa 900 de km2 (altitudinea maxima de 2244 m in varful Candrel), se caracterizeaza prin masivitate si masiv domol, produs al unei structuri geologice uniforme, constituita exclusiv din sisturi cristaline. In ansamblu, ei sunt asimetrici, fiind formati dintr-o culme inalta situata in extremitatea sud-vestica, care se ramifica in trei directii principale: spre vest, culmea Serbota Gungurezu Oasa Mare; spre nord, culmea Gaujoara Foltea Stramba Mare si spre est, culmea Niculesti Rozdesti Batrana Oncesti Ghihan Derjani Magura Cisnadiei. Din acestea se desprind trepte din ce in ce mai joase, avand o mare dezvoltare spre marginea nordica, nord-vestica si estica (900-1300 m altitudine). In functie de situarea fata de varful Candrel, treptele sunt scurte spre valea Sebesului si prelungi, de 15-20 km, spre Depresiunea Transilvaniei. Specifica este, de asemenea, succesiunea de la sud spre nord a resturilor celor trei suprafete de netezire apartinand nivelului superior ...