Munții Banatului

I POZITIA GEOGRAFICA SI LIMITE

Grupa Banatului reprezintă secţiunea sudică a Carpaţilor Occidentali.

- Grupa Banat este cuprinsă între valea Dunării în partea sudică şi valea Mureşului Câmpia LugojuluiDealurile Buziaşului ) în partea nordică. În partea estică apar culoare de separare (Culoarul Timiş – Cerna şi Culoarul Bistrei) de Carpaţii Meridionali, iar în partea vestică ia contact cu Dealurile şi Câmpia de Vest

II Geneza

LITOLOGIA

- mozaic

-masă cristalină

-masă sedimentară

-străbătute de intruziuni granitice

III RELIEFUL-CARACTERISTICI: unitatile si subunitatile de relief, altitudinea,masivitatea.

Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.In vestul lor ,ca o treapta joasa cu inaltimi ce abia trec peste 700m(alt.maxima fiind 727m),se afla Muntii Locvei.Muntii Semenic sunt marginiti la vest de Muntii Aninei(cu alt.de 800-1000m,culminand cu alt.de 1160m in Vf.Lordisu).La contactul cu Dealurile Vestice,se afla treapta joasa a Muntiilor Dognecea(617m).

In general,Muntii Banatului prezinta un relief domol,zona cea mai inalta a lor nedepasind limita inferioara a ghetariilor cuaternari si deci fiind fara aspecte alpestre, contrastand cu Carpatii Meridionali aflati dincolo de culoarul Timis-Cerna.

Varietatea relifului este datorata prezentei carstului,dezvoltat mai ales in Muntii Aninei unde este reprezentat printr-o gama larga de forme:doline ,uvale, lapiezuri,printre care si pesteri cum ar fi:Pestera Comarnic sau Cheile Nerei.

Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor,a vailor longitudinale si transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .

Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj,denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor.In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.

Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj ,Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei,formandu-si vestitele chei.Spre vest,ca un sant alungit pe directia nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna.In mijlocul acestui culoar ,pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea(poarta Orientala 540m).Intre Muntii Banatului si cei de pe teritoriul Iugoslaviei,Dunarea formeaza de la Bazias la Varciorova cel mai lung delileu din Europa(134km),a carei maretie e amplificata in urma crearii lacului de acumulare si a barajului Portile-De-Fier.

IV Hidrografia

Reteaua hidrografica este reprezentata printr-o mare densitate de ape curgatoare.Ele sunt colectate de Dunare.Muntii Semenic constituie zona de obarsie a Timisului,a Barzavei ,a Nerei si a Mehadiei.

Cerna dreneaza sudul culoarului tectonic.Din Muntii Aninei izvoraste Carasul care traverseaza in continuare Depresiunea Caras-Ezeris.In sudul Muntiilor Banatului,Dunarea isi formeaza defileul ,care intre Bazias si Gura Vaii prezinta sector de val;e ingusta si de vale largita(La Moldova Veche si Orsova).De aceea,lacul de acumulare care se intinde in lungul defileului,e mai ingust in stramtori si mai lat in bazine.

Apele statatoare sunt reprezentate prin acumulari antropice de interes energetic si de alimentare industriala:pe Barzava lacul Valiug si Gozna,iar pe Dunare Portiile-De-Fier.

Apele subterane cuprind apele freatice,discontinui ,influentate de precipitatii.In calcare exista uneori mari aglomerari.

1.1. Apele curgătoare

Bârzava – izvoare în Munţii Semenic

- drenează Depreiunea Caraş - Ezeriş

Caraş – izvoare în Munţii Aninei

- traversează Depresiunea Caraş – Ezeriş

- Cerna – drenează sudul culoarului tectonic

- Dunărea

- în sudul Munţilor Banatului – formează defileul

- între Baziaş şi Gura Văii – sectoare de vale

- îngustă – Cazanele Mari, Cazanele Mici, Porţile de Fier

- lărgită – Moldova Veche, Orşova

lacul de acumulare – se întinde în lungul defileului

- mai îngust în strâmtori

- mai lat în bazinete

- pragurile şi stâncile care ieşeau odinioară din albie au fost acoperite de apele lacului, nemafiind astăzi o piedică în calea navigaţiei

- Mehadia – izvoare în Munţii Semenic

- afluent drept al Cernei

- Minişul – izvoare în Munţii Aninei

- afluent al Nerei

- Nera – izvoare în Munţii Semenic

- Timişul – izvoare în Munţii Semenic

- străbate culoarul Timişului

- pe direcţia sud – nord

1.2. Apele stătătoare.