Modificările Peisajelor

Mineritul aduce mari modificari in peisajul geografic.

Saparea de galerii poate pricinui surpari care apar ca niste incizii in teren. Asemenea surpari au pricinuit dezastre, cum a fost cel de la Elm (Elvetia), in 1881, care a pus bazele cercetarii deplasarilor de teren. Unele ocne parasite, au dat prin surpare, un relief specific, cum se poate vedea la nord de Targu Ocna, cu hauri in forme de doline sau cu lacuri sarate ca la Ocna Sibiului, folosite in scop terapeutic.

Haldele de steril ce se inalta in apropierea exploatarilor miniere aduc adesea modificari insemnate in peisaj, acestea luand dimensiunile unor coline. Ele pericliteaza adesea imprejurimile. In octombrie 1966, la Aberfan (Marea Britanie), o surpare a unei asemenea gramezi de zgura si carbune a produs o impresionanta catastrofa: halda a alunecat peste o scoala din apropiere, omorand 143 de persoane, in majoritate elevi.

Exploatarile sub cerul liber (in cariera), cu decopertarea stratelor neproductive de deasupra, care pot atinge zeci de metri grosime, schimba radical aspectul locurilor, distrugand in primul rand solul fertil. La adancimi mai mari se sapa in palnie, cum se procedeaza la multe exploatari cuprifere in Utah (U. S. A.), la cele din Shaba (Zair), din Zambia etc. Gropile acestea imense raman marturie distructiva peste veacuri, dupa ce exploatarile s-au incheiat, producandu-se surpari, siroiri si acumulari de ape cu mineralizatie extrema. La fel padurile de sonde creeaza peisaje specifice si chiar aglomerari urbane in vecinatate.

Industria moderna este rezultatul unei transformari radicale a vechii industrii mestesugaresti, impulsionata de masinism, de noi surse energetice, indroduse de aplicarea tehnicii in proces rapid (de unde vine expresia de revolutie industriala). Daca in Anglia aceasta incepea in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in Franta ea isi are inceputurile in prima jumatate a secolului al XIX-lea (odata cu aparitia motoarelor cu vapori si a cailor ferate), iar in alte tari vest si central-europene abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Legata la inceput de baza de materii prime si energetice (de unde aglomerarea initiala a industriei grele in cuprinsul bazinelor de huila din Ruhr, Silezia superioara, Anglia centrala, Pennsylvania etc.), industria a putut sa se deplaseze in secolul nostru in cuprinsul sau vecinatatea marilor orase, sprijinita de energia electrica. A existat o etapa de amplasare a industriilor in munti, langa hidrocentrale (de pilda in Alpii francezi, in Alpii italieni). Cand dupa primul razboi mondial se gaseste mijlocul de transport al curentului electric la distanta, prin linii de inalta tensiune, se produce o noua invazie a industriilor in marile orase din campie (Paris, Milano, Londra, Moscova etc.). Dupa cel de-al doilea razboi mondial apare o noua aglomerare a industriilor, cea portuara, indeosebi a ramurilor ce consuma materii prime aduse pe mari (petrol, minereu de fier, concentrate neferoase etc ). Se ...