Fenomenul migratiei a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanta, invazii, colonizari si cruciade, sau provocate, in general, de atractia exercitata de regiunile mai bogate asupra populatiilor mai sarace. Nu exista in plus nici un exemplu in istorie al vreunei tari a carei influenta politica si economica sa nu fi beneficiat de o demografie dinamica sau de actiunea unei populatii importante si omogene. Putem considera ca exista o asemenea sinergie a factorilor politici, economici sau demografici a caror conjunctie sa nu poata provoca miscari de migrare.
Migraţia internaţională se produce atunci când popoarele depăşesc graniţele de stat şi de şedere în statul gazdă pentru o anumită lungime minimă de timp. Migraţia apare din mai multe motive.Mulţi oameni îşi părăsească ţările de origine, în scopul de a căuta oportunităţi economice într-o altă ţară. Alţii migreze să fie cu membrii familiei care au migrat sau din cauza condiţiilor politice în ţările lor. Educaţia este un alt motiv pentru migraţia internaţională, pe măsură ce elevii îşi continuă studiile în străinătate. Deşi există mai multe sisteme diferite de potenţial pentru migranţii clasificarea internaţională, un sistem le organizează în nouă grupe: migranţii de muncă temporară; neregulate, ilegal, sau nedocumentat migranţi; imigranţilor cu înaltă calificare şi de afaceri; migranţilor ilegali; refugiaţi , solicitanţi de azil , migraţie forţată, membri ai familiei; migranţilor de returnare;. şi pe termen lung, puţin calificate migranţi Aceste migranţii pot fi, de asemenea, împărţite în două grupuri mari, permanente şi temporare . Migranţilor permanent intenţionează să îşi stabilesc reşedinţa permanentă într-o ţară nouă şi pentru a obţine, eventual, cetăţenia acestei ţări. Migranţi temporari intenţionează să rămână doar pentru o perioade limitate de timp;. Poate până la sfârşitul unui anumit program de studiu sau pe durata unui contract de munca lor sau într-un sezon de muncă anumitAmbele tipuri de migranţi au un efect semnificativ asupra economiile şi societăţile din ţara de destinaţie aleasă şi de ţara de origine.
În mod similar, ţările care primesc aceşti migranţi sunt adesea grupate în patru categorii: ţările în curs de decontare tradiţional, ţările europene care a încurajat migraţia forţei de muncă după al doilea război mondial, ţările europene care primesc o parte semnificativă a populaţiei imigrante din coloniile lor foştii lor, şi ţări care în trecut au fost punctul de emigrare, dar recent au apărut ca destinaţii de imigranţi.
In zilele noastre preocuparea demografica reapare datorita riscurilor pe care le naste in producerea unor crize, la nivel local, zonal, continental sau planetar ce ar putea influenta in mod negativ ordinea sociala, sau in declansarea unor tulburari a echilibrelor etnice sau religioase. Contrastand cu optimismul afisat in urma cu cativa ani, o mare parte din punctele de vedere de astazi se inscriu intr-o conceptie neo-malthusianista in ceea ce priveste decalajul intre demografie si bogatie. Revine ideea ca non-dezvoltarea se datoreaza in parte unui exces demografic. Analizand relatia dintre putere si populatie, dintre cantitatea si calitatea fenomenului demografic si alti factori constituenti ai sistemului global contemporan constatam ca relatia intre „explozia demografica” si „explozia tehnologica” pare sa ia amploare.
Dupa Paul Kennedy, astazi suntem confruntati cu aceleasi probleme pe care le-a tratat Malthus la vremea cand populatia se dubla la douazeci si cinci de ani, cand inovatia tehnologica deschidea calea industrializarii, iar tranzitia demografica era la inceput de drum. Azi, emigratia ramane posibila, chiar daca este dificila, iar tehnologia produce efecte si acolo unde nu mai exista crestere demografica.
Tranzitia demografica, fenomenul migratiei contemporane pentru a li se intelege specificul, continutul si evolutia viitoare este necesar sa fie analizate atat din punct de vedere al evolutiei istorice, al determinarilor obiective si subiective cat si al posibilitatii introducerii unui eventual control, aspecte ce vor face obiectul explicatiile urmatoare.
De exemplu in urma conflictelor armate din Ruwanda 250.000 de refugiati au sosit in Tanzania in 4 mai 1944 iar 1.000.000 la Gama, (Zair) incepand cu 14 iulie. Institutia specializata a O.N.U. incearca sa le asigure reintoarcerea in tara de origine, asa cum s-a intamplat pentru cei 300.000 de cambogieni inchisi in taberele tailandeze sau 1,5 milioane de refugiati afgani in Pakistan.
Apoi trebuie tinut cont ca 70 % din suprafata globului o ocupa apele. Acestea pot deveni o sursa inepuizabila pentru alimentarea populatiei pamantului. Si mai trebuie tinut cont ca din suprafata uscata numai 30 % este cultivata. Daca o mare parte a omenirii sufera de foame acesta nu se datoreaza faptului ca pamantul nu ar avea resurse, ci ignorantei, egoismului, rautatii impartirii nedrepte a bunurilor. Nimeni nu ar suferi de foame daca s-ar investi in agriculturii numai o mica parte din sumele care se investesc pentru distrugerea vietii oamenilor: pentru armament, anticonceptionale, tehnici de sterilizare si avort etc.
Pentru crestini se mai pune o intrebare: Oare omenirea va dainui vesnic pe fata pamantului? Credinta nu ne vorbeste despre un sfarsit al timpurilor? Si oare, providenta lui Dumnezeu nu va avea ea grija sa asigure cele necesare vietii omenirii pana in ultimul moment al existentei sale?
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
