Marea Neagră

se invecineaza cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. Prin Stramtoarea Cherci se ajunge in Marea Azov, prin Bosfor in Marea Marmara, iar prin stramtoarea Dardanele in Marea Egee si deci in Mediterana. Ea este un rest al Marii Sarmatice si prezinta o serie de aspecte unice in lume.

Marea se intinde pe o suprafata de 413.000 km?. Cel mai adanc punct se afla la 2206 m sub nivelul marii in apropierea de Ialta. Mareele sunt in general de mica amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este in larg de 17-18 la mie, fata de 24-34 la mie in alte mari si oceane. In zona litoralului romanesc salinitatea scade si mai mult, in mod obisnuit fiind intre 7 si 12 la mie.

Fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra

Sunt mai multe fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. In zona europeana principalele sunt Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. In Asia Mica principalele ape care se varsa in Marea Neagra sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si Iesil-Irmac. Alte ape care se varsa in Marea Neagra sunt Coruh in Armenia turceasca, Rion in Gruzia, Provadia si Camcia in Bulgaria etc. Un aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov.

Dispunerea circulara a surselor de apa si existenta unei singure legaturi externe - prin Stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alaturi de incalzirea relativ moderata a apei de catre Soare, determina lipsa aproape totala a curentilor marini verticali si existenta doar a curentilor orizontali pe un imens traseu circular impotriva sensului acelor de ceasornic.

Ecosistemul Marii Negre

Face parte din categoria ecosistemelor statatoare de apa sarata. Din punct de vedere al salinitatii, Marea Neagra se imparte in:

- zona de suprafata;

- zona de adancime;

Sub aspect biocenotic gasim trei zone:

- zona litorala;

- zona pelagica;

- zona abisala;

Temperatura apei variaza la suprafata: vara pana la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0 grade celsius. Lumina patrunde in largul marii la o adancime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adancime [co2,h2s]Curentii au intensitate redusa pe verticala si mai mare pe orizontala; iarna sau in timpul unor variatii ale starii vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune rosii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluste, pesti iar in atmosfera apropiata pasari si pescarusi.

Biotopul pontic

Biotopul pontic poate fi impartit in 4 etaje principale:

1. Etajul supralitoral - acesta este format din zonele de tarm acoperite ori stropite de valuri in mod ocazional. Zona prezinta o umiditate accentuata, inundabilitate, o cantitate in general mare ori macar semnificativa de materii organice aduse de valuri sau de origine locala. De obicei materiile organice se afla in descompunere, formand depozite rau mirositoare. Flora este formata mai ales din anumite forme de alge - rar licheni