Luna

Fara indoiala, inca din zorii antropogenezei cerul a nedumerit, a nelinistit si de ce nu, a incantat. Cerul in sine, cu miliardele lui de stele, dar mai ales Soarele si Luna, care au intrat in viata omului prin mit si simbol, printr-o arzatoare dorinta de a le sti rostul si de a le si apropia. Mai aproape de noi, astrul noptii avea sa fie primul corp ceresc pe care geniul uman a reusit sa-l cucereasca chiar la el acasa, devenind, in viitor, si rampa de lansare spre lumina infinita a Cosmosului.

Primele relatari despre Luna apartin literaturii de fabulatie, inceputurile de fapt ale genului science fiction si anume cartea Istorie adevarata a lui Lucian din Samosata (Siria de astazi), scriitor care a trait in secolul II e. n. Luna nu apare aici decat ca fundal pe care ajunge autorul cu un grup de pamanteni si unde selenarii erau in razboi cu navalitorii din Soare. Cu 14 secole mai tarziu se scrie o a doua carte stiintifico-fantastica, in obiectiv fiind, de asemenea, Luna.

De data aceasta autorul ei este un astronom si anume Johanes Kepler (1571-1630) cel care in 1609 reusise sa stabileasca legile de miscare a planetelor si in special faptul ca deplasarea lor nu se face dupa cercuri cum presupusese Copernic, ci dupa elipse. Om de stiinta fiind, cartea lui Kepler, intitulata Somnium (Un vis), ofera de data aceasta, cu anticipatie, o serie de date exacte nu numai asupra Lunii dar chiar si asupra dificultatilor zborurilor extraterestre. Sunt interesante in acest sens intuitiile marelui astronom privind rigorile climatice ale Lunii, date de diferentele mari de temperatura dintre zi si noapte, lipsa atmosferei in spatiul de dincolo de Pamant, precum si fenomenele de suprasolicitare si imponderabilitate resimtite de calatori in timpul zborurilor. Apoi Galileo Galilei (1564-1642), care inventase luneta isi apropiase Luna, pe care observase deja munti, mari si vai, apropiate ca forma de relieful terestru.

O figura importanta a Astronomiei dupa Galilei si mai ales in ceea ce priveste cunoasterea Lunii este cea a invatatului polonez Jean Hevelius (1611-1687), care a trait si lucrat la Gdansk. El si-a consacrat multi ani de observatii Lunii, datele fiind sintetizate in cartea Selenografia (1647); atlasul care insoteste lucrarea cuprinde gravuri ale autorului in care apare relieful satelitului cu multe dintre denumirile de munti si mari date de Hevelius si ramase definitiv in geografia selenara. De asemenea Isaac Newton (1642-1727) descopera legea atractiei universale, precum si legea a treia a mecanicii, respectiv actiunea si reactiunea, ultima cunoscuta deja si experimentata inca din secolul II e. n. Adevaratii pionieri ai rachetelor purtatoare sunt insa Conrad Haas din Sibiu, preconizatorul rachetelor in trepte si a stabilizatoarelor deltoidale, visatorul din Kaluga, K. E. Tiolkovski (1857-1935), considerat parintele astronauticii, apoi teoreticienii si-n acelasi timp experimentatorii de rachete, ardeleanul Herman Oberth (1894-1980) si ...