In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).
Lacuri intre dunele de nisip regasim in Campia Olteniei si Baragan.Limanurile fluviatile sunt L. Snagov, L. Caldarusani, L. Balta Alba.Lacurile in crovuri sunt sarate precum L. Amara, L. Plopu, L. Sarat.Lacurile de lunca sunt situate de-a lungul Dunarii: L. Bistret, L. Mostistea si L. Brates. Lacurile amenajate de om sunt: L. Ostrovu Mare pe Dunare, de baraj antropic, L. Herastrau, L. Tei, L. Baneasa, L. Floreasca pe Colentina, fiind lacuri de agrement in Bucuresti.
In judetul Braila se intilnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).
O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Ciineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura.in judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, insuratei, Ulmu, Brotacelul.
De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
Lunca Dunarii este o forma de relief, respectiv albia majora a fluviului Dunarea.
Sectorul LUNCA DUNARII se intine de la Portile de Fier pana la Calarasi.Este sectorul de campie al Dunarii avand o lunca din ce in ce mai larga (10 km) in partea romaneasca inspre bulgari tarmul este inalt adancimea apelor permite navigatia navelor cu pasaj de pana la 2m. Lunca in era comunista a fost desecata si indiguita pentru a fi redata agriculturii.
Porturile fluviale din acest sector sunt: Drobeta - Turnu Severin;Calafat;Corabia;Turnu Magurele;Giurgiu;Oltenita;Calarasi.
Singurul pod din acest sector este: Podul Prieteniei (dintre Giurgiu si Bulgaria).
Lacul Amara liman fluviatil, dupa modul de formare este un lac natural format prin bararea cu aluviuni a unui curs de apa, (a nu se confunda cu Lacul Amara Buzau), este un lac din judetul Ialomita un lac sarat, de unde provine si numele lacului.
Lacul este situat pe traseul drumului Slobozia - Buzau in apropierea localitatii Amara lacul fiind alimentat numai de siroaie de ape si din precipitatiile putine (clima arida) din regiune.
Suprafata lacului atinge 132 ha avand un volum de 2,6 mil. mc de apa, o lungime de 4 km si adancimea intre 200 si 800 m. Lacul este situat intr-o depresiune, neavand legatura cu raul Ialomita, prin lipsa alimentarii constante cu apa dulce tot timpul anului si prin procesul de evaporare datorita climatului uscat a crescut concentratia in saruri a apei.
Apa lacului fiind hipotona bogata in saruri de sulfati, bicarbonati, cloruri, ioduri, bromuri si saruri de magneziu, ceeace a dus la formarea unui namol cu caracter terapeutic apreciat.
Caracterele terapeutice ale apei si namolului lacului in comparatie cu alte statiuni balneare din tara au fost descoperite mai tarziu (1936), pana atunci populatia (1860 - 1864) din imprejurimi a folosit in boli reumatice empiric apa si namolul.
Primele cercetari stiintifice prin examenul chimic a apei lacului a fost efectuat de savantul roman Petre Poni in anul 1887, astfel prin publicatiile din aceea vreme se face cunoscut compozitia apei si namolului sapropelic negru bogat in sulf, magneziu si clorura de sodiu.
Apa si namolul sunt indicate in afectiuni dermatologice, respiratorii, renale, endocrine, digestive, afectiuni reumatice a aparatulul locomotor, procese degenerative articulare, boli ortopedice, sau post-traumatice, afectiuni ginecologice, afectiuni nervoase ca pareze sau unele paralizii.
Lacu Sarat este o statiune deschisa in toate anotimpurile anului, de importanta locala, situata in sud-estul Romaniei, pe raza comunei Chiscani (judetul Braila), in nord-estul Campiei Romane, la altitudinea de 25 m, pe malul lacului omonim, la 5 km sud-vest de municipiul Braila. Clima este continentala de stepa, cu diferente anuale de temperatura mari (25,4- C). Temperatura medie anuala este in jur de 11- C (media in iulie este de 23- C, in ianuarie de -2,3- C). Media anuala a precipitatiilor este scazuta (sub 450 mm).
Lacu Sarat este de fapt format din doua lacuri, despartite de o sosea si de o linie ferata, lacuri ce comunica intre ele printr-un canal subteran special amenajat. Primele stabilimente pentru bai calde au fost construite aici inca din 1875. Cercetarile ulterioare si analizele chimice ale apei lacului au demonstrat o concentratie puternica de saruri minerale si faptul ca c
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
