Lacul Sfanta Ana este un lac de origine vulcanica, fiind singurul lac din Europa Centrala care s-a pastrat intact. Este situat in Masivul Ciumatul Mare din Muntii Harghitei, de pe stanga Oltului, in apropiere de Tusnad. Lacul este asezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, dupa alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente eruptii vulcanice in Carpati si in Europa de Est, care a avut loc acum cateva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42. 000 ani). Lacul Sf. Ana se afla la o altitudine de 946 m.
De forma aproape circulara, similar cu o paleta de pictor, are o lungime de 620 m si o latime maxima de 460 m, o suprafata de 19. 50 ha si o adancime maxima de 7 m.
Apa-fiind o apa aproape distilata-este extrem de curata, mineralizatia fiind de 0. 002%, lacul este considerat cel mai curat din lume, dar din lipsa sarurilor minerale apa nu este potabila. Capacitatea trofica redusa a apei lacului se datoreaza si emanatiilor mofetice prin fundul lacului si prin peretii craterului.
Prima harta bartimetrica a fost intocmita in anul 1909, atunci lacul avea o adancime de 8. 3 metri. In anul 1896 s-a stabilit o adancime de 12 m.
Deci intre anii 1869 si 1955, lacul s-a colmatat simtitor reducandu-si adancimea cu 5 m.
Pe fundul lacului exista un strat de mal cu grosimea de 1. 2-2 m, provenit din spalarea versantilor, colmatarea lacului fiind un pericol continuu pentru existenta sa.
Fauna lacului este saraca, fiind reprezentata de sarpele de casa, tritonul cu creasta, plosnita de apa, crustacee inferioare si somonul pitic american. Lacul se afla intr-o zona protejata, iar camparea nu este permisa in perimetrul lacului pentru aceasta existand o zona amenajata la cateva sute de metrii departare de lac.
Aici se afla o capela romano-catolica, purtand hramul Sfintei Ana.
Pelerinajul la aceasta capela este o traditie pentru aceste locuri, inca din secolul XII.
In anul 1654, pe malul lacului s-a ridicat o capela de piatra, iar popularitatea zonei a facut ca de-a lungul secolului XVII si XVIII sa ajunga pe malul lacului peste 30-40 de mii de pelerini.
Se spune ca dupa astfel de pelerinaj, tinerii si-au fi gasit aici partenerii de viata, femeile care aveau probleme cu sterilitatea - si-ar fi gasit in acest mod o rezolvare a problemelor.
In timpurile moderne, pelerinajul inca se practica, insa cu o intensitate mult mai scazuta, ramanand mai mult un loc de intalnire pentru tinerii din zona.
Turistii veniti la Lacul Sfanta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei avand la indemana o metoda empirica, dar exacta, oferita de muntele vulcanic: cele doua fisuri formate in munte care prevestesc vremea cu precizie de suta la suta. Localnicii stiu ca Daca emanatiile din fisura pisca la nas, atunci e semn de furtuna, iar daca nu, ziua va fi insorita, tocmai potrivita pentru drumetii. Fenomenul are o explicatie stiintifica. In munte se desfasoara inca o activitate post-vulcanica, sensibila la orice ...
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.