Lacul Roșu și Cheile Bicazului

Muntii Hasmas ofera un spectacol montan deosebit prin grandoarea Cheilor Bicazului si a afluentilor acestuia dar si prin farmecul statiunii Lacul Rosu, abrupturile Suhardului Mic, Muntele Hagota, Vf. Hasmasul Mare si Piatra Singuratica. Hasmasul Mare - masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare jurasice. Altitudinea maximă: 1792 m (vf. Hăşmaşu Mare). Este afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei). În partea de S a culmii principale se află Piatra Singuratică şi Piatra Ascuţită Din acesti munti izvorasc doua rauri importante Oltul si Muresul. Culmile masivului sunt acoperite cu paduri de conifere care alterneaza cu stanci unde se poate practica alpinismul. Microformele de relief care apar in acest sector sunt reprezentate prin turnuri, ace, lapiezuri, alveole. In anumite sectoare apar si acumulari de grohotis rezultate in urma proceselor de dezagregare care afecteaza peretii de calcar. Interesant este Turnul Bardosului care apare ca un martor de eroziune care domina intreaga zona. Versantul estic al Hasmasului Mare cade spre Valea Oltului sub forma unui abrupt calcaros, cu multe formatiuni spectaculoase.

Clima

Este caracteristica zonelor carpatice cu ierni lungi si geroase, veri scurte si relativ calde. Fara îndoiala, Masivul Hasmas este una din cele mai reci zone ale României si a meleagurilor carpato-dunarene unde iarna dureaza aproape 5 luni, si mercurul termometrelor coboara des sub -20 °C.

Prezenta calcarelor si a sectorului de chei dau nastere unui topoclimat specific (insolatie ridicata, amplitudini termice diurne mari etc.). Climatul este ceva mai cald la capatul aval al Cheilor Bicazului, ceea ce este confirmat si de prezenta padurilor foioase. Acumularile de aer rece sunt însotite uneori de ceturi, care se risipesc odata cu râsaritul soarelui, când briza din vale pune masele de aer în miscare dirijându-le catre creste. Numarul zilelor cu înghet depaseste 160 zile/an iar temperatura medie anuala se situeaza între 8-9,5 °C iar temperatura medie a verii este cca. 18,5 °C.

Durata de stralucire a soarelui este de 1800-1900 ore pe an. Precipitatiile atmosferice sunt mai dese primavara si vara, cantitatile medii anuale sunt circa 800 mm. Precipitatiile cresc cantitativ o data cu altitudinea (depasind 1.000 mm/an in partea centrala a masivului). In statiunea Lacul Rosu peste 86 de zile anual, solul este acoperit de zapada.

Miscarea aerului este mai intensa însa pe crestele ce îl înconjoara. Viteza medie a vânturilor este 5-10 m/s, dar vitezele maxime pot depasi 40-45 m/s.

Aspecte hidrologice ale regiunii

Depresiunea si vaile din imprejurimi sunt strabatute din abundenta de ape subterane, ape de izvoare si de suprafata. Apele de suprafata sunt cele mai importante, ele detinand locul principal in hidrografia regiunii, dau cea mai mare parte a debitului de apa care alimenteaza Lacul Rosu. Aria protejata Cheile Bicazului-Hasmas se suprapune pe cursul superior al raului Bicaz, ce colecteaza toate paraurile care

coboara din munte (Licas, Suhard, Cupas, Lapos, Sugau pe stanga, respectiv Paraul Oii, Bicajelul si Surducul pe dreapta).

Paraul Oii are un bazin hidrografic de circa 14 km patrati, este un parau cu regim de munte iar afluentii sai au un caracter torential. Debitul acestuia se modifica in functie de precipitatiile cazute in bazin si, spre deosebire de alte paraie care alimenteaza Lacul Rosu,acesta transporta mari cantitati de material solid contribuind astfel la colmatarea lacului.

Paraul Rosu izvoraste din masivul Pangarati si are un curs paralel cu soseaua Gheorghieni-Bicaz, bazinul sau hidrografic fiind mult dezvoltat catre izvoare. Are un continut mare de oxid de fier iar afluientii paraului sunt : Pangarati, Lohas si Danturasi.

Paraul Lapos are ape limpezi aproape tot timpul anului prezentand variatii de debit in perioadele cu precipitatii abundente. Spre deosebire de celelalte paraie acesta transporta o cantitate mai mica de material solid.

Paraul Suhard izvoraste din muntele Suhardul Mare si se varsa in bratul mic al Lacului Rosu. Are un debit mic la fel de mic fiind si bazinul de colectare.

Fauna

Fauna cunoaste în regiune o bogatie deosebita; sunt multe specii de animale rare si ocrotite. Dintre mamiferele mari cele mai raspândite sunt: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), caprioara (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scropha), pisica salbatica (Felis Silvestris), râsul (Felis lynx), capra neagra (Rupicapra rupicapra) etc.