La scala macrometrica este o subdiviziune de mediu fiind un mediu arboral deci zona temperata destul de calda, bogata in precipitatii, favorabila vegetatiei lemnoase, arborala dar si vegetatiei ierboase, numindu-se zona mediului de padure.
Domenii de mediu - La scala medie din punct de vedere longitudinal este un mediu carpatic.
Regiuni de mediu - Medii regionale - Structuri de mediu definite la scala medie este un mediu montan.
Este un lac de baraj natural, care s-a format in anul 1837. Datorita precipitatiilor atmosferice abundente, mari suprafete de teren de pe coasta nord-vestica a muntelui Ghilcos s-au prabusit, alunecand pe stratul de argila, inchizand valea Verescheului, unde au confluenta mai multe parauri cu debit semnificativ. Oglinda apei este strapunsa de trunchiurile de brazi, care sunt ramasitele padurii inundate de lac. Altitudinea luciului apei este 983 m.
Denumirea lacului atat in limba romana cat si in cea maghiara, provine ori de la muntele Ghilcos (Ucigasul) ori de la paraul Rosu (Verescheu). Astfel in 1864 apare sub denumirea Lacul Pietrii Rosii, mai tarziu a fost denumit Lacul Ucigas precum si Taul Ghilcos. Din 1936 este denumit oficial Lacul Rosu. Vechea denumire ungureasca pentru lac a fost Veres-to (Lacul Rosu), sub forma Gyilkos-to (Lacul Ghilcos) apare prima data in descrierea lui Orban Balazs. Locuri ucigase dupa localnici sunt cele greu accesibile, obositoare. Denumirea muntelui Ghilcos apare de prima data in 1773 ca teren al contelui Lazar, deci este mult mai veche decat toponimul de Lacul Ghilcos. Una dintre legendele populare face legatura intre ,,ucigas" si ,,rosu", povestindu-ne ca la prabusirea muntelui respectiv la formarea lacului, a fost inmormantat o turma de oi cu ciobani si caini, timp indelungat apa lacului a fost rosie de la sangele lor.
Dimensiunile initiale ale lacului nu sunt cunoscute, datorita faptului ca unele parti din mal erau inaccesibile. Dimensiunile lacului dupa masuratorile lui Csiki Karoly (1987) sunt urmatoarele: perimetrul 2830 m, aria 114676 m 2, volumul apei acumulate 587503 m3, adancimea maxima la extremitatea din aval 9,7 m. Paraurile ce alimenteaza lacul, aduc 1-1,5 m3 apa pe secunda in lac.
Forma lacului seamana cu litera L si are doua braturi: bratul din Valea Oii avand lungimea de 900 m, iar bratul din Valea Suhardului 438 m. Viata lacurilor din pacate este relativ scurta, in aceasta privinta nici Lacul Rosu nu este o exceptie in disparitia lacului, un rol important are colmatarea bazinului lacului cu aluviuni. Cu ocazia ploilor torentiale, mari cantitati de aluviuni ajung in lac. Lacul este alimentat de 4 paraie mari: Verescheul, Licosul, Suhardul si Valea Oii si inca 12 cursuri de apa temporare.
In amonte de Lacul Rosu se mai afla doua bazine artificiale, prevazute cu deversor de beton avand destinatia de a impiedica colmatarea lacului cu aluviuni. Cel mai mare se afla pe paraul Verescheu (Rosu), iar cel mai mic pe valea paraului Oii.
RARITATI ALE NATURII
Cheile Bicazulul
Situate in valea raului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
