Kathmandu

1. Localizare

Kathmandu este capitala Nepalului şi este deasemenea cel mai mare oraş din Nepal. Este situat în partea centrală a ţării, într-o depresiune intramontană numită valea Kathmandu, la confluenţa râurilor Baghmati, Vishnumati şi Dhobi- Kola, la o altitudine de aproximativ 1 300 m. Această depresiune intramontană cu o suprafaţă de 600 km² este centrul istoric şi partea cea mai populată a ţării. Poziţionat pe versantul meridional al Himalayei, oraşul are o climă temperată cu maxime şi minime accentuate, cu medii de 15 ° C în peroada noiembrie-februarie şi 27°C în mai-august. Nopţile sunt reci iarna şi răcoroase vara, iar precipitaţiile au o medie de 1350 mm pe an şi cad mai ales noaptea.

Kathmandu se întinde de la nord la sud pe o distanţă de circa 3 km şi este unită cu oraşele Patan şi Bhaktapur, formând o aglomeraţie urbană de 950 000 locuitori (1997). (Poz. 1). Limba oficială este nepaleza, însă limba vorbită este engleza, iar moneda este rupia nepaleză.

Poz. 1: Aglomeraţia urbana Kathmandu – Patan – Bhaktapur. (sursa: www.rizone.com)

2. Scurt istoric

Newarii sunt consideraţi primii locuitori ai Văii Kathmandu, dar originea lor este necunoscută. Se pare ca s-au adunat de-a lungul veacurilor, pe aceste meleaguri populaţii din est şi din vest, iar în urma contopirii lor a rezultat cultura unică Newari, creatoarea superbei arte şi arhitecturi a acestei vai. (interpretare Marile orase ale lumii pg.108 )

Potrivit tradiţiei oraşul a fost fondat de Manjusri, sub numele de Manju- Patan. În prezent întemeietor este considerat Raja Guraka Madeva, care în jurul anului 723 a construit oraşul Kantipur ( centrul unui mic părincipat) (interpretare Marile orase ale lumii pg. 108). Numele actual provine de la Templul Kastamandap, construit în 1596 în întregime din lemnul unui singur copac ( kath înseamnă „lemn” sau „copac”, iar mandir înseamnă „templu”). Acest templu este situat în parcul central al oraşului.

Regele Gorkha Prithvi Narayan Shah a fost cel care a unificat Nepalul în 1768, ceea ce a insemnat sfârşitul fărâmiţării Văii Kathmandu. Tot acum a fost şi momentul în care Nepali, o limbă vorbită de populaţia din vestul ţării, a înlocuit limba Newari, ca limbă folosită în administraţie.

În 1789 Kathmandu devine capitala Nepalului unificat, iar în 1816 dinastia Shah închide graniţele ţării, pe care o ţine izolată până la mijlocul secolului XX. (interpretare Marile orase ale lumii pg. 108 )

În 1846, unui masacru sângeros i-au căzut victimă cei mai puternici oameni din Kathmandu, în piaţa Durbar. La 15 ianuarie 1934, un puternic cutremur a zguduit Valea Kathmandu, provocând moartea unui număr de 4 296 de locuitor şi distrugând multe temple şi palate din oraş. (citat Marile orase ale lumii pg.108 )

Perioada 1996- 2006 a fost marcata de războiul civil., iar în 2001 oraşul este din nou îndoliat după ce prinţul moştenitor îşi ucide familia.

3. Economia

Economia oraşului nu este una dezvoltată şi mecanizată. În comparaţie cu marile puteri mondiale, putem spune că este chiar rudimentară. Astfel principala trasatură a economiei oraşului o constituie dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti, precum : prelucrarea iutei, a pieilor, obiecte de metal, încălţăminte, chibrituri, ceramică. În oraş nu există întrprinderi industriale moderne, ci doar mici fabrici de hârtie, zahăr, ciment, produse din tutun şi lactate, ulei, produse textile şi chimice, etc (citat)

În împrejurimi există şi resurse naturale, astfel în apropierea capitalei există centre de unde se extrage marmură, hematită, cărbune brun, turbă, gaze naturale, plumb şi zinc, etc.

În capitală îşi duc activitatea câteva bănci naţionale: „Nepal Bank Ltd.” (întemeiaă în 1937), „State Commercial Bank” (1956), „Nepal Rashtra Bank” (1956).(citat). Deasemenea la 4,8 km de oraş există şi un aeroport internaţional deschis în 1947.

În ceea ce priveşte religia Kathmandu este jumătate hindus şi jumătate budist, fiind considerat oraşul contrastelor, deoarece constă de fapt în două oraşe: o capitală a pelerinilor şi a templelor roz sculptate şi un oraş cu construcţii moderne, învăluite în gaze de eşapament, în care se îngrămădesc cerşetori şi maimuţele maccaci. Maimuţe care înlocuiesc maidanezii noştri stradali şi care dacă te văd cu mâncare sau cu obiecte lucioase sar pe tine din proprie curiozitate şi se servesc fără nici o jenă.

Expansiunea urbană necontrolată din ultimul sfert de veac a condus însă la dispariţia unor construcţii deosebit de valoroase specifice arhitecturii Newari. Astfel majoritatea construcţiilor sunt îngrămădite una înt-alta, fără a se ţine cont deloc de aspect.