Mânastirea Sfantul Martin (Certosa di San Martino), este asezata in fata colinei Vomero, sub castelul Sant’Elmo care stràjuieste masiv din secolul al XIV-lea, folosind pana in zilele noastre drept inchisoare militara. Manastirea a fost fondata in 1325 de Carol, duce de Calabria, si completata in 1368 de Giovanna de Anjou. Biserica acestui ansamblu mânàstiresc este o expresie desàvârsità a stilului baroc napolitan, care surprinde si ochiul cel mai deprins prin abundenta stucaturilor, decoratiilor, marmurelor si statuilor.
Din cladirea ariginala s-a pastrat doar zidaria bisericii, restul a fost supus unei totale revizuiri arhitectonice si artistice in secolul al XVII-lea. Din esplanada se poate patrunde in curtea flancatà pe stânga de fatada bisericii.
MUZEUL NATIONAL – Este anexa a mânàstirii sfântului Martin. Intemeiat in 1866, contine 80 de incàperi care ilustrezà istoria, arta si viata napoletanilor din secolul al XVI-lea pâna in zilele noastre.
Este divizat in trei sectii:
Sectia de istorie: documente, picturi, medalii, monede legate de istoria numismaticii napolitanà. Incepând din camera 25, incaperile acestei sectii permit o admirabila “belvedere” asupra orasului si golfului.
Sectia de artà: cristaluri, obiecte de majolica, portelanuri, numeroase iesle de santoni, piese filigranate, picturi ale napolitanilor primitivi, ale maestrilor scolii napolitane, printe care mentionam pe Giuseppe Ribera, Mattia Preti, Battistallo Caracciolo, Massimo Stazione, si ale unor pictori din secolul al XIX- lea, dintre care sunt demni de retinut Mancini, Toma, Dalbono, Mayez etc. Sculptura este reprezentata mai cu seama de catre sienezul Tino da Camaino si Pietro Bernini.
Sectia monumentalà este alcàtuità din biserica si camerele Consiliului. Acestea din urma sunt infrumusetate cu fresce ale lui Belisario Corenzio si picturi ale maiestrului Battistello
Caracciolo. Naosul, marginit de sase capere, adaposteste “Punerea in mormant”, capodopera lui Massimo Stanzione. Pe boltà, Giovanni Lanfranco a pictat “Inaltàltarea”.
Giuseppe Ribera zis Spagnoletto a dat chip celor doisprezeceprooroci, iar Andrea Vaccaro unor scene din viata Sfântului Hugo. Scene din viata Sfântului Martin, patronul asezàmântului, a pictat Francesco Solimena, iar Guido Reni a infatisat “Nasterea lui Iisus”, pictura ràmasà neterminatà.
PIAZZA PLEBISCITO – Are forma de hemiciclu si este marginità de Palatul Regal, de fatada in stil neoclasic a Bisericii San Francesco di Paola , de Palazzo Salerno si de Palazzo della Prefettura. In forma in care se vede azi, Piazza Plebiscito a fost amenajatà de catre Ioachim Murat, rege al Neapolelui intre 1808 si 1815. Biserica San Francesco di Paola a fost realizatà intre anii 1817 si 1846 dupà modelul Panteonului din Roma, colosalà operà arhitectonicà romanà, poate cel mai bine conservat monument al lumii antice romane. A fost construità de Pietro Bianchi in urma comenzii lui Francisc I de Bourbon, care a sàrbàtorit prin ridicarea ei recucerirea Neapolelui dupà temporara stàpânire napoleoniana. Ioachim Murat a adàugat colonada curbilinie care ii prelungeste fatada.
Statuile ecvestreale lui Ferdinand I de Bourbon si Carol al III-lea de Bourbon dau un aer de grandilocventà acestei piete.
CASTEL DELL’OVO contribuie la pitorescul cartierului Santa Lucia de la marginea màrii. Castel Dell’Ovoeste normand ce origine, dar a fost refàcut in 1274 de angevini sub directia arhitectului francez Pierre de Chaulnes.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
