Capitala se intinde de-acum inainte pe o suprafata de 439 ha si incinta lui Carol al V-lea. Acest spatiu este reconstruit progresiv dupa decenii de razboi. Principalele caracteristici ale acestei cresteri urbane sunt- construirea de noi strazi, de locuinte si diminuirea suprafetelor pe care nu se cladeste nimic. Secolele XVI-XVII sunt martorele dezvoltarii cartierelor periferice. Conflictele dintre burghezii din oras si locuitorii din mahalale erau din ce in ce mai ascutite.
Orasul este impartit in sectoare, cartierele orasului fiind deosebite de cartierele de la politie. Acestea din urma corespund impartirii operate in Chatelet (sediul magistratului orasului) in scopul asigurarii securitatii capitalei.
In secolele XVI-XVII, exista in paralel 16 cartiere ale caror suprafete variaza in mod considerabil. Impartirea in 20 de cartiere nu este realizata decat in anul 1702, sub Ludovic al XIV-lea. Cartierul este celula de baza pentru numeroase functii si activitati ale vietii pariziene (taxe, apararea orasului, curatenia strazilor). Daca multa vreme acesta da numele sau cartierului, ordonanta din 1588 modifica acest obicei si impune, de cele mai multe or, numele celei mai importante biserici.
Saint-Jacquest-de-l Hopital Saint-Jacques-de-la Boucherie Saint-Sepulcre Saint-martin De la Greve Cimetiere Saint-Jean Du Temple Saint-Gervais Saint-Antonie Sainte-Genevieve Saint-Severin Recesamantul populatiei in secolul al XVI-lea constituie o problema pentru inreg regatul. Informatiile furnizate de ambasadorii venetiei sunt de cele mai multe ori reluate de demografi. Unul dintre avantajele oferite de aceste surse il reprezinta, incontestabil, faptul ca acopera un vid datorat distrugerii Primariei in 1871. Pornind de la aceste date, exista posibilitatea de a estima populatia Parisului, la inceputul secolului al XVI-lea, la 250. 000 de locuitori. La sfarsitul secolului, vor fi 300. 000 de parizieni. Epidemiile de ciuma (1580) si asediul din timpul razboaierol religioase exprima aceasta stagnare. Secolul al XVII-lea reprezinta, din contra, o perioada de progres: Parisul aduna aproape 450. 000 de persoane.
In secolul al XVI-lea, capitala se afirma ca proprietate regala. Magistratul nu mai este decat o umbra a magistratului de altadata. Regele este ingrijorat de influenta lor si le limiteaza puterea (Jean de La Barre sub Francisc I). Guvernatorul pentru Paris si Ile-de-France numit de rege raspunde de domeniul militar si de ordinea publica. Este in fruntea nobilimii provinciale si prim-magistrat al capitalei.
La umbra Turnului Eiffel In 1889, Parisul gazduieste o noua Expozitie universala. Intr-un context marcat de criza bounlansista, guvernul vrea sa faca din conteranul Revolutiei franceze o grandioasa manifestatie republicana. Este a patra Expozitie universala care are loc in capitala. In 1855, in replica la Expozitia din 1851 (Crystal Palace) si la progresel economice ale Angliei, Expozitia pariziana ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
