Introducere
Noțiuni introductive:
Termenul de geomorfosit a apărut și s-a dezvoltat în statele din bazinul Mării Mediterane (Italia, Franța, Grecia) posibil și ca o replică la unii termeni ca de exemplu: sit arheologic, sit istoric, vehiculați cu o foarte mare frecvență în aceste state cu istorie extrem de bogată.
Un geomorfosit sau un loc geomorfologic poate fi definit ca o porțiune a suprafeței terestre cu o importanță deosebită în înțelegerea evoluției Pământului, a climatului și a vieții.
Geomorfositul primește mai multe valori datorită percepției societății omenești. Mulți specialiști au asimilat geomorfositurile cu obiectivele turistice naturale legate de relief, termenii nu sunt însă sinonimi, geomorfositul înglobând mai multe caracteristici- valori.
Siturile geomorfologice se definesc drept forme de relief și/sau procese geomorfologice care au căpătat valoare estetică, științifică, culturală, istorică și/sau economică, datorită percepției umane care s-a realizat și sa adâncit în timp odată cu dezvoltarea societății omenești
Cele mai multe definiții care au fost acordate geomorfositurilor insistă pe diferența între forma de relief și situl sau geotopul geomorfologic. Prima categorie de termeni se referă la relief privit obiectiv, ca obiect de studiu al geomorfologiei generale-alcătuire, geneză, dinamică, în timp ce a doua categorie de termeni se referă la procesul de atribuire a unei valori de către om, deci o latură subiectivă,obiectul de studiu al geomorfologiei culturale.
Geomorfositurile se pot clasifica după mai multe criterii, importanța unuia sau altuia dintre acestea rezultând din obiectivele studiului realizat.
- Criteriul temporal
- Criteriul genetic
- Criteriu turistic
- Criteriul mărimii
Descrierea geomorfositului se realizează pe baza bibliografiei de specialitate, a hărților topografice și imaginilor aeriene precum și a deplasării pe teren. Este foarte important geneza geomorfositului respective precum și elementele de ecologie, geoarheologie sau impactul uman asupra geomorfositului respective.
Simultan cu termenul de geomorfosit s-a introdus în literatura științifică și termenul de geosit. Geositurile reprezintă totalitatea elementelor legate de interiorul Terrei (forme și procese endogene) și de suprafața scoarței terestre (litosferă), inclusiv de reliefosferă care prezintă o anumită valoare pentru om și activitățile sale. În categoria geositurilor intră: geositurile propriu-zise (rifturi, corpuri magmatice, elemente vulcanice) și geomorfositurile (orosituri, glaciosituri, carstosituri, vulcanosituri, eolisituri). Geositul poate prezenta aceleași atribute ca geomorfositurile. Acestea sunt evaluate, ponderea lor fiind diferită în funcție de scopul final al demersului (științific, turistic, economic), dar și de cel care realizează evaluarea. Specialistul într-un domeniu (geografie, geologie, istorie) va pune accent pe componenta științifică pe care o va considera
fundamentală, prin localizare și prin elementele pe care le oferă pentru realizare unor explicații genetice, evolutive și cronologice.
Amplasarea și delimitarea arealului:
Munții Trăscăului sunt situați în partea sud-estică a Munților Apuseni, dominând valea Mureșului în aval de confluenței cu Arieșul. Desfășurați pe o distanță de circa 75 km, de la nord de Arieș până în valea Ampoiului, pe direcția nord-nord-est - sud-sud-vest, ei prezintă un paralelism aproape perfect cu valea, respectiv cu Culoarul Mureșului.
Munții Trăscăului reprezintă subunitatea nord-estică a Munților Metaliferi, care domină pe o lungime apreciabilă valea Mureșului. Având o poziție marginală pe laturile vestică și sudică ei intră în contact cu alte zone montane, în timp ce înspre nord și est ei domină depresiunea colinară a Transilvaniei
Limita nordică, foarte sinuoasă, îi separă de depresiunile de contact Iara și Hășdate, care pătrund, pe alocuri, ca niște mici golfuri între pintenii montani în sectorul dintre localitățile Surduc și Copăceni
Limita estică începe în valea Turului și ține până în apropiere de valea Ampoiului, fiind mult mai complexă. Astfel, până la Cheia, Trăscăul vine în contact cu Câmpia Transilvaniei, în continuare, până la Moldovenești, domină Depresiunea Turzii, iar de aici până la Livezile limita dinspre Podișul Măhăceni
Limita sudică, în accepțiune largă, poate fi socotită valea Ampoiului, care separă munții Trăscăului de cei ai Vințului. Prezența depresiunilor Ampoi - Ampoița și Zlatnei, ne obligă însă pe porțiunile respective să ne oprim la marginea lor
Limita vestică din valea Ampoiului până în valea Arieșului, Munții Trăscăului vin în contact direct sau indirect cu Munții Metaliferi propriu-ziși, iar la nord de Arieș, cu Muntele Mare. În timp ce între valea Ampoiului și valea Găldiței ei sunt strâns „sudați” de Munții Metaliferi, mai la nord, între aceștia se interpune Culoarul Ponorului, înspre care Trăscăul coboară printr-un abrupt din ce în ce mai pronunțat, culminând în zona Masivului Bedeleu — care domină valea Arieșului cu 800 m.
1. Geomorfositurile- cadru teoretic și methodologic
2. TEZĂ DE DOCTORAT Rezumat RELAȚIA RELIEF ȘI TURISM ÎN MUNȚII TRASCĂU , Cluj Napoca 2011
3. Anghel, D. - Alpinism și escaladă în Munții Trascău, Editura România Pitorească
4. Popescu, I., A. (1977) - Munții Trăscăului, Editura Academiei Socialiste Română;
5. ROLUL ACTIVITĂȚILOR TURISTICE ÎN DEZVOLTAREA REGIONALĂ A ROMÂNIEI. CONSIDERAȚII GEOGRAFICE, onf. univ. dr Claudia Popescu, Prof. univ. dr Silviu Neguț, Prof. univ. dr Florina Bran, Asist. univ. cercet. drd Gabriela Necșuliu (Borto)
6. TEZĂ DE DOCTORAT MUNȚII TRASCĂU - STUDIU GEOECOLOGIC REZUMAT
7. http://www.muntiitrascau.ro/Regulament.aspx
8. http://muntiitrascau.ro/obiective-turistice.aspx
9. Strategia de Vizitare pentru SITURILE NATURA 2000 TRASCĂU, (Planul de Management al Vizitatorilor) 2013 - 2023
10. http://potaissa.org/download/juniorranger/brosura-potecitematice.pdf
11. https://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/...SALCIUA.../129434
12. http://potaissa.org/download/juniorranger/brosura-potecitematice.pdf
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
