Grupa Fagarașilor Meridionali - climă, faună, relief, hidrografie

Este marginita la est de Valea Dambovitei, la vest de Valea Oltului, la nord de Depresiunea colinara a Transilvaniei, iar la sud Subcarpatii Getici. Este cea mai inalta grupa montana din Carpatii Meridionali, avand, pe langa cele 2 varfuri (Moldoveanu si Negoiu de 2544 m respectiv 2535 m), mai multe inaltimi de peste 2500 m. Din aceasta grupa fac parte m-tii Fagaras in nord, si o serie de culmi mai joase, situate in sud (dintre care, m-tii Iezer sunt cei mai inlati si masivi). Muntii Fagaras au o creasta centrala, orientata est-vest, unde inaltimile se mentin la peste 2000 m, accesul este foarte dificil si relieful foarte accidentat.

Creasta muntilor Fagaras si zona inalta a Muntilor Iezer au un relief glaciar foarte dezvoltat. Intre muntii Fagaras, Cozia si Lotrului, pe Valea Oltului, se afla depresiunea Lovistei.

Din M-tii Fagaras izvorasc Argesul si Dambovita, precum si o multime de rauri scurte ce trec prin Depresiunea Fagarasului si se varsa in Olt. Tot aici mai intalnim cativa afluenti ai Argesului lacurlei glaciare Podragu Mare, Balea, Iezer. In sens geografic larg, prin Masivul Fagarasului se intelege intregul complex muntos din Carpatii Meridionali cuprins intre raurile Olt, la vest, si Barsa Grosetului si Dambovita, la est. In cadrul acestui spatiu, se disting doua siruri de munti aproape paralele, unul nordic, al Muntilor Fagarasului, si unul sudic, constituit din sirul Muntilor Cozia-Frunti-Ghitu, continuat prin Masivul Iezer-Papusa. Intre cele doua siruri de munti se afla Culoarul Lovistei format din ultimele prelungiri ale lantului fagarasan. In nord, fata de Depresiunea Fagaras, limita este formata dintr-un abrupt cvasirectilin, cu o denivelare de circa 800 de metri, sub care se dezvolta o fasie piemontana.

Umerii dezvoltati la 1400 m pe cristalin evidentiaza contactul litologic si tectonic. De asemenea, se remarca prezenta padurilor de fag si conifere care coboara pana la limita depresiunii.

Baza abruptului Fagarasului este marcata si de inversiuni de temperatura, circulatia descendenta a maselor de aer (foehnul) facandu-se simtita in jumatatea nordica a Depresiunii Fagarasului, unde asezarile se indesesc si unde predomina terenurile arabileMuntii Fagaras intra in contact, in partea sudica, prin Muntii Cozia, Frunti, Ghitu si Iezer, cu Subcarpatii Getici: o suita de pinteni prelungi cu altitudini de 1000 m in alternanta cu culoare de vale pe care la baza muntelui se insinueaza depresiunile. Pintenii subcarpatici formeaza o trepta de racord fata de munte, diferentiata altimetric in functie de natura petrografca. Depresiunile de contact accentueaza diferenta dintre munte si Subcarpati (Depresiunea Campulung pe Rau Targului, bazinul Corbi-Nucsoara pe Rau Doamnei, Bradet-Bradulet, culoar depresionar aliniat pe Valsan, depresiunile Capataneni-Arefu pe Arges, Salatruc pe Topolog si Jiblea pe Olt si Coisca). Contrastul inscris in peisaj este grupat de asezarile grupate pe fundul acestor areale depresionare, de ...