Globalizarea reprezinta un proces complex si chiar complicat de explicat cu implicatii multe, care afecteaza toata lumea, lucru usor de observat chiar din compozitia cuvantului; implicatiile acestui proces sunt pozitive si negative, parerile fiind impartite in acest caz.
Pentru a oferi o definitie a acestui concept prefer sa fac referire la definitia data de Anthony Giddens care afirma ca globalizarea este intensificarea relatiilor sociale in lumea intreaga, care leaga intr-o asemenea masura localitati indepartate, incat evenimente care au loc pe plan global sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile departare si invers .
Cum este vazuta la o prima vedere globalizarea? Raspunsul la aceasta intrebare este multiplu si astfel ea poate fi vazuta ca o navala a firmelor multinationale, existenta unei economii mondiale, revolutia informatiei, a tehnologiilor IT, era digitala, existenta Internetului, liberul schimb al marfurilor, capitalurilor si a libera circulatie a oamenilor, comprimarea timpului.
Am afirmat anterior ca unii considera globalizarea un proces cu multe efecte negative, dar inainte de a fi negative as putea spune ca anumite efecte sunt inevitabile. Astfel unul dintre efectele negative ale globalizarii este pierderea identitatii, si afirmand acest lucru ma refer la ideea de disparitie incet a unui stil de viata a unei comunitati dintr-o anumita regiune, anume oras cu o nationalitate anume. Astfel un exemplu in acest sens este invazia diverselor produse universale sau am putea spune mondiale de genul: coca cola, pespi, big mac, pizza, fenomenul fastfood-urilor de tip Macdonalds, produselor Addidas, Nike, a PC-urilor, a accesului la Internet. Dar bineinteles in acest caz nu trebuie confundat progresul tehnic cu globalizarea, desi sunt legate intre ele nu sunt unul si acelasi lucru. Produsele mentionate anterior creaza alte obiceiuri de consum, alte moduri de petrecere a timpului liber, stabilesc noi stiluri de viata, inlocuindu-le sau modificandu-le partial pe cele existente.
Consider ca problema aici nu este de fapt invazia de noi produse care contribuie la schimbarea identitatii individului si a comunitatii, ci de fapt implicatiile negative ale unor produse asupra individiului: pierderea interesului pentru produsele autohtone, desconsiderarea metodelor si obiceiurilor specifice, aparitia unor fenomene si miscari inexistente pana atunci in acea comunitate, aparitia procesului de "americanizare"(adica adoptarea comportamentelor, stilului de viata, utilizarea acelorasi produse, lucru care se intampla mai accentuat sau nu, in functie de cultura, de gradul de dezvoltare a comunitatii, localizarea geografica (dar nu chiar atat de important avand in vedere ca prin noile cai de transport si de comunicatii acesta poate fi comprimat)) sau de "occidentalizare". De fapt ce este atat de negativ la aceasta "americanizare"? si pot fi mentionate: consumerismul, obiceiuri alimentare nesanatoase, care duc la aparitia unor boli grave de genul obezitate, diabet, accentuarea bolilor cardiace si a posibilitatilor de a aparitie a cancerului, cultivarea violentei si divertisment bazat pe imagini cu continut obscen, dorinta de a ne asemena cu acestia, in speta americanii sau occidentalii. Si pastrand aceasta linie privind pastrarea sau pierderea identitatii putem oferi doua exemple destul de elocvente.
Primul exemplu face referire de fapt la frica de a nu-si pierde identitatea nationala, ilustrat foarte bine de poporul francez, care pornind de la adaptare tuturor cuvintelor straine care intra in componenta limbii franceze, pana la stilul de viata, de consum, se remarca o dorinta de a fi francez, de a nu interveni nimic strain, care de multe ori a degenerat in xenofibie. Vorbeam de adaptarea cuvintelor in limba franceza si cateva exemple in acest sens sunt urmatoarele: din americanul "bungee -jumping", adica saritura cu coarda, francezii au transformat-o in "saute a l'elastique", sau "challenge", adica provocare, in "challange", mouse-ul calculatorului care e aproape universal in domeniul IT indiferent de tara a devenit "souris", adica o traducere mot-a -mot. Din acest punct de vedere toata admiratia pentru acest popor si pacat ca romanii nu stiu ca se foloseasca de acesta parte. Dar nationalism exagerat da nastere xenofobiei care reprezinta o boala ce afecteaza relatiile intre popoare (a se vedea spot-ul TV de sustinere a echipei nationale franceze de pe blog-ul georgezafiu.ro, in care ironeaza romanii si participarea lor la Campionatul European de Fotbal 2008 din Austria si Elvetia), si obliga chiar unele persoane sa se rusineze de culoarea propriei pieli sau a rasei din care fac parte. Mentionam ca Franta nu este singura tara de acest gen si a fost folisita in acest context doar ca exemplu.
Cel de-al doilea exemplu este despre pierderea indentitatii ca efect al globalizarii fara a-si dea seama sau mai bine spus copierea anumitor aspecte dominante sau foarte cunoscute ale occidentului. In acest caz este vorba despre dorinta multor oameni din Africa neagra si Tarile Magrebului (Maroc, Algeria, Tunisia), in special a femeilor si adolescentilor de a avea pielea alba ca a occidentalilor , sa speram ca totusi este doar o moda actuala si trecatoare. De ce? Tocmai pentru ca din dorinta lor de a fi in pas cu moda, sau mai bine spus in randul lumii, (si undeva subconstient cred ca exista si perceptia ca se vor integra mai bine sau ca ceva va fi schimbat in bine daca arata ca europenii) sunt in stare sa isi riste chiar si sanatatea. Astfel incearca sa isi albeasca pielea folosind diferite produse cosmetice de inalbire. Dar producatorii din dorinta lor de a produce profit nu au ezitat sa comercializeze si produse toxice, un exemplu fiind produsele companiei Univeler ( o multinationala recent instalata in Maroc), numite ,,Fair and Lovely", comercializate la preturi mici care contin hodrochinona un produs foarte toxic si cancerigen si interzis de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, aspect tinut sub tacere de catre firma multinationala in cauza.
Thomas Friedman afirma in cartea sa "Pamantul este plat" ca dupa caderea zidului Berlinului, lumea a fost cuprinsa de o ingrijorare considerabila si legitima ca "globalizarea inseamna americanizare" . Lucru care are o parte de adevar intrucat la nivel mondial industriile si prestatorii de servicii din America acaparau o mare parte si au profitat de caderea zidurilor comuniste si a cortinei de fier tocmai pentru a accelera procesul de
Friedman, Thomas L., Pamantul este plat, Polirom, Iasi, 2007;
2. Giddens, Anthony , The Global Third Way Debate, Polity, Cambridge, 2001;
3. http://ro.altermedia.info/antisistem/etnomasochismul-si-pierderea-identitatii_595.html.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.