Germania

1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ

Germania este așezată în Europa Centrală, la nord având ieșire la Marea Nordului și Marea Baltică, fiind vecină cu nouă țări: la vest, Olanda, Belgia, Luxemburg și Franța, la sud, Elveția și Austria, la est, Republica Cehă și Polonia, la nord, Danemarca. (trad. Dărăban și colab., 2002, p.176)

2. RELIEFUL

Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unități naturale:

- Câmpia Germană de Nord, sector al marii Câmpii Nord Europene, este joasă (sub 200 m alt.), netedă la vest de Berlin și străbătută de două șiruri de coline morenice, mai mult sau mai puțin paralele, în est. Este drenată de râuri cu debite semnificative, mai importante fiind Oder, Weser și Ems.

- Germania de Mijloc este constituită din mai multe masive muntoase vechi, hercinice, cu altitudini cuprinse între 500-1000 m, puternic erodate și cu un aspect de podiș, despărțite de văi largi care au uneori aspectul unor câmpii interioare. Printre acestea se înscriu: Masivul Harz (vârf Brocken – 1142 m), Masivul Șistos Renan (Rheinisches Schiefergebirge), podiș vălurit, cu altitudine de 500-700 m și tăiat de văi adânci în chei (Rhin, Moselle), Munții Pădurea Thuringiei (Thüringer Wald), Jura Svabă, Jura Franconiană (culminează la 1015 m în vârful Lemberg), Munții Metaliferi (Erzgebirghe, alt. max.1215 m în vârful Fichtelberg), Munții Pădurea Neagră (Schwarzwald), ultimii fiind și cei mai înalți (1493 m în vârful Feldberg).

- În sudul Germaniei se desfășoară Alpii Bavariei (2963 m în vârful Zugspitze), munți tineri constituiți din lanțuri orientate V-E, în mare parte calcaroase, cu peisaje alpine, vârfuri acoperite de zăpadă și numeroase lacuri. Sunt formați din trei masive: Allgäu la vest de Lech, care culminează la 2589 m în vârful Hochvogel, Prealpii Bavariei, între Lech și Ill (cu vârful Zugspitze) și Alpii Berchtesgaden (vârful Watzman, cu 2713 m). La poalele acestora se întinde Platoul Bavariei, cu aspect relativ monoton, care înclină spre nord, către Valea Dunării.

Țărmul Mării Baltice este însoțit de puține insule (mai mari – Rügen, 930 km2 și Fehmarn, 165 km2) și este marcat de lungi golfuri în sectorul vestic.

Țărmul Mării Nordului este mai coborât, însoțit de numeroase insule (în principal, arhipelagurile Frisice de Est și de Nord) și marcat de estuarele fluviilor Elba și Weser. (Matei, Neguț, Nicolae, 2005, p.167)

3. CLIMA

Este temperată, de tranziție între cea a Europei de Vest și a Europei de Est și între cea maritimă și, respectiv continentală (este temperat continentală influențată de prezența Alpilor în sud, Oceanul Atlantic în vest și Marea Baltică în nord). Schimbarile rapide de temperatură nu sunt frecvente.

Temperaturile medii în ianuarie, cea mai rece lună a anului, variază între 1,5˚C în zonele depresionare și - 6˚C în munți. Iulie este cea mai caldă lună a anului, cu temperaturi medii cuprinse între 18˚C în zonele situate sub nivelul mării și 20˚C în văile adăpostite din sud.

Valea mai înaltă a Rinului se bucură de un climat extrem de blând. În partea superioară a Bavariei, dinspre sud, bate un vânt cald alpin numit Foen. Muntii Harz formează ei înșiși o zonă climatică specifică, cu veri răcoroase, vânturi reci și ninsori abundente, in timpul iernii.

Precipitațiile cad tot timpul anului, în zonele depresionare nordice cad între 500-700 mm, în zonele montane centrale între 700-1500 mm, iar în Alpii Bavarezi, precipitațiile depășesc 2000 mm.

Piscurile mai inalte sunt acoperite de zapada din ianuarie pana in martie. Cantitatea de precipitații cade în proporții mai mari în lunile de vară. (Lungu, 2004, p.706)

4. HIDROGRAFIA

Germania dispune de o rețea hidrografică tributară Mării Nordului, Mării Baltice și Mării Negre.

- Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră (SV Germaniei), străbate teritoriul Germaniei pe o distanță de 686 km (navigabilă pe 387 km) și are un traseu SV-NE traversând orașele Tuttlingen, Ehingen, Ulm, Iugolstadt, Regensburg, Deggendorf.

Dunărea iese din țară în dreptul localității Passan. Principalii afluenți sunt: Ammersee, Amper, Inn.

Fluviile Rin, Main și Dunăre formează un culoar de trecere fluvial între Marea Neagră și Marea Nordului. (Lungu, 2004, p.707)

Rinul izvorăște din Munții Alpi, străbate teritoriul Germaniei pe o distanță de 865 km (navigabil pe 700 km) și formează granița cu Franța pe o distanță de 156 km, apoi străbate localitățile Karlsrube, Mannheim, Wiesbaden, Koblenz, Bonn, Cologne, Dusseldorf. Afluenții principali sunt Nekar, Main și Ruhr. (Lungu, 2004, p.707)

Elba străbate teritoriul Germaniei pe o distanță de 700 km și reprezintă cel mai important curs de apă din jumătatea estică a țării. Principalul afluent este Saale. (Matei, Neguț, Nicolae, 2005, p.167)

Cele mai mari lacuri din Germania sunt:

- Lacul Boden (Constanța) este cel mai mare lac al Alpilor, situat pe cursul râului Rin și aflat la granița dintre Germania, Elveția și Austria. Lacul Constanța este de origine glaciară.

- Lacul Muritz s-a format în ultima perioadă de glaciațiune.

Crețan, R., (2006), “ Geografia Europei “, Editura Artpress, Timișoara

Lungu, M., (2004), “ Statele lumii ”, Editura Steaua Nordului, Constanța

Matei, H., Neguț, S., Nicolae, I., Radu, Caterina, (2002), “ Enciclopedia Europei “, Editura Meronia, București

(2002), “ Europa - Imaginea lumii noastre de la Capul Nord până la Sicilia ”, Editura Aquila ’93, București

Universitatea de Vest Timișoara

Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie

Specializarea – Geografia turismului