Geomorfologie - alunecările de teren

introducere

Caracteristici generale.

Prezinta mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale unor tipuri de dezastre (cutremur ,eruptii vulcanice, fenomene meteorologice periculoase ,etc ) fiind considerat cel mai raspandit fenomen geologic.

Predictibilitate .

Dupa frecventa de aparitie , extinderea fenomenului si consecintele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc prin studiul zonei geografice.

Factori de vulnerabilitate.

Cladiri construite pe versantii dealurilor si muntilor, drumuri si linii de comunicatii in zone muntoase ,cladiri cu fundatii slabe, conducte aeriene sau ingropate.

Efecte .

Distrugeri materiale, blocarea drumurilor , distrugerea liniilor de comunicatiesau a cursurilor de apa,pierderi umane etc.

Masuri de reducere a riscului.

Realizarea hartilor cu zone de risc, realizarea unei legislatii in domeniu, asig. Bunurilor si persoanelor.

Masuri de pregatire specifice.

Educarea comunitatii posibil a fi afectata, realizarea unui sistem de monitorizare –avertizare instiintare si evacuare.

Masuri post-dezastru.

Cautare-salvare, asistenta medicala, adapostirea de urgenta a persoanelor sinistrate.

Instrumente de evaluare a impactului

Echipe de experti.

Definitii ale termenilor utilizati

Alunecare de teren:  Miscare lina a terenului, fara a intampina rezistenta, in urma unor miscari tectonice sau a eroziunii naturale/procese de miscare ale unor mase de pamant sub actiunea gravitatiei, in lungul unor suprafete de alunecare , care le separa de partea stabila a versantului.

Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti, prin cadere libera, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai ales la inceputul primaverii,datorita alternantelor frecvente ale inghetului si dezghetului;au o frecventa mai mare in regiunule cu climat rece si in etajele alpin si subalpin. Prabusirile reprezinta un factor de risc important pentru localitatile si caile de comunicatie din spatial montan. Pericolul lor este accentuat de rapiditatea producerii dezastrului,neexistand posibilitatea de evacuare a populatiei la timp.

Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbibarii cu apa a depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti din regiunile montane afectate de precipitatii abundente.( in 1970, in Anzii Peruvieni, o curgere de noroi cu lungimea de 15 km. s-a deplasat cu o viteza de peste 300 km/ora, acoperind in cateva minute localitatile Yungay si Ramrahirca; au fost inregistrate 18000 de victime)

Eroziunea in suprafata si ravenarea-eroziunea in suprafata este procesul de desprindere si transport ale particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge pe versant sub forma de panza sau de siroaie instabile. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole, a caror adancime ajunge la 30-40 cm. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele (0,5- 2m adancime) si ravenele, cand adancimile depasesc 2m. Aceste forme de eroziune in adancime aduc mari pagube, contrebuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafete intinse.