Geologia

Geologie, cuvant compus de origine greaca, (conform ??, geo = pamant si ?????, logos = stiinta) este stiinta care se ocupa cu studiul structurii si formarea Pamantului.

Geologia ar putea fi considerata ca fiind plasata undeva la granita dintre geografie si astronomie, intrucat analiza Pamantului porneste de acolo de unde se opreste geografia si se opreste, la randul sau, acolo unde incepe astronomia.

Geologia studiaza atat compozitia rocilor de suprafata cat si a celor de adancime, zacamintele minerale solide, lichide si gazoase, structura integrala a planetei Terra, placile tectonice ale scoartei terestre, dar si structura de profunzime a planetei noastre, straturile sale lichide succesive, ce se gasesc intre crusta solida a suprafetei Pamantului si miezul sau greu, alcatuit preponderent din elemente de metale grele topite, fiind supuse la presiuni foarte mari.

Fazele de cercetare geologica a unei regiuni se incepe cu cartarea terenului, un accent deosebit acordandu-se aflorimentelor (roci la suprafata). Urmeaza faza de prospectie cu santuri de suprafata, si forare de suprafata care ajuta la formarea profilelor geologice, cu luare de esantioane (probe pentru determinarea continutului), aceste date se vor inscrie pe o harta geologica la scara cu aliniamente (cote de nivel) Prin metode de extrapolare se pot prezice pozitia rocilor din adancime, o examinare amanuntita la nivel microscopic ofera date despre structura mineralogica si paleontologica (fosile) a rocilor.

Cercetarea geologica sprijinta si in colaborare cu alte stiinte ca: matematica, geostatistica si mai ales mineritul.

Se ocupa cu fortele si fenomenele ce au actionat asupra planetei si care au contribuit la formarea rocilor terestre.

Fiecare tip de roca se formeaza intr-un mod aparte, fapt ce determina structura si marimea granulelor rocii respective apartinand uneia din cele trei familii mari de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice.

Rocile se pot transforma dintr-o forma in alta, asfel rocile magmatice sau metamorfice ajunse la suprafata vor fi supuse actiunii factorilor exogeni, chimici, dar in special eroziunii, devenind roci sedimentare (detritus, nisip, gips, sare, calcar). Procesele endogene (din profunzimea pamantului) duc la formarea magmatitelor si metamorfitelor - formarea rocilor metamorfice (de transformare) se produc cu rocile care sunt supuse la temperaturi si presiuni foarte mari producand deshidraterea si recristalizarea rocii (gnaise, sisturi, marmura). Rocile magmatice se formeaza la adancimi mari, iesind la suprafata sub forma de magma, in cazul cand magma ramane in staturile profunde unde prin racire devine plutonit (granit), vulcanitul (lava) se formeaza din aceeasi magma care a ajuns la suprafata pamantului.

Geologia istorica se ocupa cu istoria, trecutul indepartat de formare (evolutia) pamantului, si vietuitoarelor.

Aceste procese se masoara in milioane de ani, pentru usurarea incadrarii in timp si spatiu acestor perioade mari geologice, se ...