Fauna României

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Ca şi vegetaţia, fauna din România este bogată şi variată, animalele fiind răspândite în strânsă legătură cu zonele de vegetaţie. Dacă ne referim la cât de bogată este fauna din România, trebuie să menţionăm şi animalele întâlnite în Delta Dunării; aici există numeroase păsări ca şi gâştele şi raţele sălbatice, lebede, berze, pelicani. Dintre mamifere amintim vidra şi nurca. În ceea ce priveşte fauna din România de origine submeditareană, întâlnim următoarele animale: scorpionul, broasca ţestoasă, vulturul pleşuv, vipera, ş.a. aceste animale trăiesc în regiunile cu vegetaţie care le permit supravieţuirea. O bună parte din păsările care populează stepele şi pădurile, luncile şi Delta vin în ţara noastră primăvara şi pleacă toamna în regiunile calde. Fauna acvatică este şi ea de asemenea variată şi bogată, mai mult diferenţiată în funcţie de altitudine. În apele reci de munte trăieşte păstrăvul, mai jos cleanul şi mreana. În apele de câmpie, mai ales în Dunăre, afluenţii ei principali şi lacurile Deltei, crapul, ştiuca, plătica ş.a.În Marea Neagră se află scrumbiile albastre, hamsiile, guvizii, calcanul etc.

Dacă am face un salt în timp pe teritoriul României am fi cu siguranţă socaţi de animalele pe care le-am întâlni aici. Nu este vorba de dinozauri, urşi de peşteră sau tirgri cu colţi pumnal. Însă, dacă am călători în timp cu doar două trei sute de ani în urmă, am vedea cu proprii antilopele din Moldova şi Dobrogea, caii şi măgarii sălbatici din Bărăgan, elani, bourii şi zimbri din pădurile Ardealului, Valahieii şi Moldovei, stolurile de dropii din jurul Bucureştiului, Timişoarei, Călăraşului, Constanţei şi Brăilei, zăganii de pe piscurile Carpaţilor.

I. Originea faunei actuale.

Fauna actuală a României a fost puternic influențată de glaciațiunea pleistocenă, care a determinat deplasări masive ale speciilor. În perioadele glaciare, fauna terțiară (de climă caldă) a dispărut sau s-a retras spre sud iar elementele arctice, siberiene şi altaice, care au imigrat din nord, nord-est şi est, s-au amestecat cu cele din Munţii Carpaţi, fiind aici relicte glaciare tipice. Marea majoritate a speciilor de animale din România au venit în aceste ţinuturi din refugiile glaciare după dispariţia gheţarilor din Carpaţi. Fauna pădurilor mezofile şi parţial a celor de conifere provine din refugiul mediteraneean, cea a pădurilor mezoxerofile din refugiul caucazian şi mai puţin din refugiul sirian; fauna din etajul coniferelor şi din subetajul pădurlor amestecate de conifere şi foioase provine din refugiul manciurian. Fauna de stepă şi de câmpie din ţara noastră provine din refugiul aralo-caspic şi în măsură mai mică, din refugiile iranian, sirian, mongol şi tibetan. Pe teritoriul României se deosebesc mai multe categorii de elemente faunistice cum ar fii elementele europene, central-europene, pontice, turano-pontice, mediteraneene, ponto-mediteraneene şi balcanice. Endemismele româneşti trăiesc , în marea majoritate, în regiunea de munte; sunt puţine în zonele deluroase şi la câmpie.

II. Repartiţia faunei terestre

Datorită modificărilor altitudinale ale climei şi vegetaţiei pe teritoriul României s-au format mai multe etaje faunistice şi anume: etajul faunistic al pajiştilor alpine şi al tufărişurilor alpine, etajul faunistic al pădurilor de conifere, etajul faunistic al făgetelor şi etajul faunistic al gorunetelor.

Etajarea faunei terestre

1. Etajul faunistic al pajistilor alpine şi al tufişurilor

Temperaturile scăzute, oscilaţiile mari de temperatură din aer şi de la suprafaţa solului, iernile lungi, zăpezile mari, vânturile puternice determină numărul mic de specii din acest etaj faunistic. Pe culmile înalte ale Munţilor Carpaţi trăieşte capra neagră. Arealul acesteia cuprinde vârfurile prăpăstioase ale munţilor Godeanu, Ţarcu, Cernei, Retezat, Vâlcan, Parâng, Căpăţânii, Făgăraş, Bucegi, Piatra Craiului. Iarna, cârdurile de capre negre coboară de pe pajiştile alpine în jnepenişuri şi chiar în pădurile de la limita superioară pentru a se hrăni. Alte animale specifice acestui etaj sunt şoarecele de zăpadă, chiţcanul de munte, fâsa de munte, pe pajiştile alpine, apoi brumăriţa alpină, care trăieşte pe stânci şi grohotişuri. Pe stâncile inaccesibile cuibăreşte acvila de munte, cea mai puternică răpitoare de la noi, care se hrăneşte cu pradă vie aproape în exclusivitate.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Fauna Romaniei.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
13 pagini
Imagini extrase:
13 imagini
Nr cuvinte:
6 062 cuvinte
Nr caractere:
27 897 caractere
Marime:
30.67KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
Sus!