La Pitesti predomina vegetatia caracteristica dealurilor din Piemontul Getic.Pe terenul urban si periurban se dezvolta vegetatia de padure colinara, vegetatia de silvostepa , iar ca tip azonal, vegetatia de lunca.Teritoriul Pitestiului si al comunelor suburbane este populat de animale specifice zonei de interferenta a faunei central-europene de padure,est europene de stepa si sudice.Majoritatea animalelor din fauna terestra apartine biotopului de padure colinara si, mai in mica masura, biotopului de silvostepa.
In padurile din perimetrul municipiului pot fi intalnite exemplare obisnuite ale faunei din tara noastra, unele de interes cinegetic.Dintre acestea notam: carnivore din familia Canide- lupul(Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), carnivore din familia Mustelide- viezurele sau bursucul(Meles meles), jderul(Martes martes), dihorul comun(Mustela-Putorius putorius), nevastuica (Mustela nivalis), erbivore- caprioara sau capriorul (Capreolus capreolus);erbivore din familia Suide (nerumegatoare)-mistretul (Sus scrofa);rozatoare din familia Leporide- iepurele(Lepus europaeus),diferiti soareci si sobolani(muride si microtide).
In padurea Trivale sunt admirate numeroase specii de veverite(Sciurus vulgaris).Nu lipsesc animalele insectivore ca:ariciul(Erinaceus eupropaeus roumanicus), cartita(Talpa europaea), chitoranii sau chitanii(Sores araneus).Pe intuneric isi fac aparitia liliecii(Vespertilio murimus). In zona mai traiesc:diferite broaste(Rana esculenta), inclusiv broasca rosie de padure(Rana dalmatina),reptile (serpi,soparle,gusteri),broasca testoasa de apa(Emys orbicularis), broasca testoasa de uscat(Testudo), rame, paienjeni, gasteropode,etc.
Numeroase pasari,unele cantatoare , se gasesc in padurile, parcurile, spatiile verzi, gradinile, curtile din zona municipiului, asa cum sunt cucul(Cuculus canorus), pupaza(Upupa epops), grangurul (Oriolus oriolus), graurul(Sturnus vulgaris), mierla(Turdus merula),privighetoarea(Luscinia megarphynchos brehm), ciocarlia(Alauda arvensis), gugustiucul(Streptopelia decaocto Friv.),turturica(Streptopelia turtur), cinteza(Fringilla coelebs),mugurarul(Pyrrula pyrrula).Notam si prezenta altor pasari: randunica(Hirundo rustica),vrabia(Passer domescicus),ciocanitoarea pestrita
(Dendrocopus major) , gaita (Garrulus glandarius) , presura(Embriza),Pitulicea (Troglodytes troglodytes),pitigoiul(Parus major),codobatura(Motacilla alba) al carei nume s-a pastrat din latinescul "codabattula", ca de altfel si la alte pasari:corbul(Corvus corax),cioara,bufnita(Bubo-bubo),huhorezul(Strix aluco),uliul(Accipiter),soimul(Falco),pasari cautate de vanatori- sitarul(Scolopax rusticola) si porumbelul salbatic(Columba) etc.
Ca urmare a transformarilor petrecute in orizontul local, mai ales in cazul amenajarilor hidrotehnice(lacurile de acumulare),pe drumul de migratie al raului Arges ,in aria orasului pot fi observate zborurile pescarusilor(Alcedo ispida), garlitelor-gaste salbatice mici(Anser albifrons), rate salbatice(Ansa platyrhynchos),etc.
In paduri,pajisti,zavoaie au fost identificate numeroase insecte,printre care anumite exemplare rare din familia Itonididae, specii de insecte mentionate pentru prima data in fauna Romaniei.De asemenea, in acasta arie se afla si alte specii interesante ale microfaunei.In padurea Trivale, la inceputul verii,o multime de licurici raspandesc feeric in intuneric lumina lor fluorescenta, intermitenta.In zilele calduroase de primavara si de vara fluturi multicolori sunt vazuti in atmosfera sau pe plante.
Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenta pe teritoriul judetului Arges a unei mari varietati de soluri, incepand de la solurile pajistilor alpine pana la cele slab dezvoltate si de lunca.
In partea nordica a judetului au o larga raspandire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine.
A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase si de amestec, care sunt soluri brun acide montane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice montane.
Dealurile piemontane si subcarpatice ale Argesului reprezinta domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune si brune-galbui, iar podisurile piemontane Cotmeana si Candesti au soluri podzolice pseudogeice si brune-galbui, cu aciditate ridicata. In sud, inclusiv in campie, apar soluri pseudogleizate, iar in lungul vailor apar soluri brun roscate, si brun-roscate podzolice, specifice unui climat mai cald.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.