Capitolul I: Considerații generale
1. Poziția geografică a zonei studiate
Munții Locvei sunt situați în sud-vestul României și fac parte din grupa Munților Banatului (Carpații Occidentali). Se întind pe teritoriul județului Caraș-Severin, fiind mărginiți de Dunare în sud și vest, Valea Nerei în nord - îi desparte de Munții Aninei și Dealurile Oraviței și de Culoarul Liubcova - Șopotu Nou în est - îi desparte de Munții Almăjului.
Capitolul II: Condiții natural
II.1. Alcătuirea și structura geologică
Munții Locvei au ca fundament în partea vestică, șisturile cristaline ale pânzei getice. Partea estică este o imensă suprafață calcaroasă (207 kmp), care reprezintă de fapt prelungirea la sud de Nera a Sinclinoriului Reșița-Moldova Nouă. În aceste calcare de vârstă jurasică și cretacică, apele au săpat peșteri și au permis dezvoltarea altor fenomene carstice interesante.
La contactul dintre cristalin și sedimentar au luat naștere banatite, dar și alte roci și zăcăminte de sulfuri complexe.
Munții Locvei sunt alcătuiți din două sectoare distincte (de o parte și de alta a aliniamentului Sasca Montană - Moldova Nouă, ce se suprapune unei linii de contact tectonic).
Sectorul estic este alcătuit exclusiv din calcare mezozoice (triasice, jurasice și cretacice, cutate în sistem strâns, în sinclinale și anticlinale, cu faliere accentuată) ce se înscriu în sinclinoriul Reșița - Moldova Nouă. Se desfășoară sub formă de culmi lungi și ramificate, dar și de întinse podișuri carstificate. Cuprinde de asemenea cele mai mari altitudini de pe cuprinsul acestor munți (735 m în Vârful Corhanu Mare și 727 m în Vf. Moldovița).
Sectorul vestic, alcătuit doar din șisturi cristaline, se prezintă sub forma unei culmi cu spinarea netezită, ce se desprinde din calcarele Tâlvei Cerbului (660 m) de lângă Cărbunari și se termină printr-un abrupt la Dunăre, nu departe de Baziaș.
Contactul dintre sectorul estic (calcaros) și cel vestic (cristalin) se realizează printr-o linie tectonică majoră (cuprinsă între Dunăre și Ocna de Fier), pe care s-au intrus banatite (mai ales granodiorite). Acestea au metamorfozat prin contact, atât șisturile cristaline, cât și calcarele, transformându-le în roci corneene și skarne (în asemenea condiții s-au format sulfurile complexe de la Moldova Nouă și Sasca Montană).
În concluzie, Munții Locvei situați în vestul Munților Banatului sunt alcătuiți di șisturi cistaline în vestiar î nest din calcare, triasice, jurasice și cretacice, străpunse de banatite. În zonele ocupate de calcare înîlțimile depășesc rar 700 m, între fomele de relief carstic dezvoltat aici predominând dolinele, se întâlnesc și peșteri.
1. http://xa.yimg.com/kq/groups/23432909/640280558/name/spatiu
2. http://www.formula-as.ro/2017/1271/societate-37/formula-as-in-banatul-montan-comorile-din-muntii-locvei-22450
3. http://www.drumetiimontane.ro/ghid-montan/lista-zonelor-montane-romania/muntii-locv
4. https://sites.google.com/site/romanianatura45/carpatii-apuseni/locvei/muntii-locvei-cel-mai-inalt-varf-este-corhanul-mare
5. https://banatulmontan.wordpress.com/2012/04/18/muntii-locvei-caracterizare-fizico-geografica/
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
