Era glaciară

Sa ne inchipuim un frig mare de tot, furtuni de zapada dinspre nord, un peisaj plin de zapada si ghetari, si astfel putem avea o imagine despre cum arata Pamantul in era glaciara cu 1, 7 milioane de ani pana la 10 mii de ani in urma.

Aproape in toate colturile lumii au ramas urme din timpurile stravechi ale felului in care s-a format Pamantul. Muntii inalti, dealurile ce se intind la poalele lor, piatra utilizata pentru constructia oraselor spun foarte multe despre aceste transformari. Aceste urme le dau geologilor date despre o perioada care difera foarte mult de conditiile climaterice de azi. Marea parte a lumii era acoperita de un strat gros de gheata, care se intindea de la polurile foarte reci spre Ecuator. Pamantul, in stransoarea erei glaciare, in timpul furtunilor de zapada, ce suflau dinspre nord spre sud, era o planeta rece, cenusie.

Din depunerile de sfaramaturi lasate de gheata, cat si din suprafetele line rase de aceasta in miscare, geologii considera ca nu este vorba doar de o singura era glaciala, ci de sapte ere. Prima a inceput cu 2, 3 miliarde de ani in urma, in perioada precambrianului. Ultima si cea mai bine cunoscuta, a fost in pleistocen, a inceput cu 1, 7 milioane de ani in urma, si s-a terminat acum 10 mii de ani. Aceasta perioada se numeste simplu - era glaciara.

In aceasta perioada stratul de gheata polara s-a extins pe partile de nord ale Europei si ale Americii de Nord. Acele locuri, care nu au fost acoperite de gheata au devenit tinuturi reci de tundra si de stepa, dar existau si zone de clima mai calda, in jurul Ecuatorului existau paduri tropicale si deserturi. Aceste oaze calde au mentinut in viata multe specii de plante, reptile si mamifere.

In perioada glaciara clima nu a fost rece tot timpul. Calota de gheata nordica de multe ori s-a extins, apoi s-a retras, in perioadele de mijloc, in unele parti ale planetei era mult mai cald decat azi. Clima din sudul Angliei intr-o perioada a fost aproape tropicala: din fosile pietrificate se stie ca pe malul Tamisei odinioara traiau elefanti si hipopotami. Chiar si Bazinul Carpatic a avut o clima mai calda.

Aceste perioade caracterizate de clima calda - interglaciarele, sau perioadele inter-glaciare, au durat cateva sute de mii de ani. Cand ghetarii imensi au pornit iarasi spre sud, au produs mari schimbari in formele geografice pe care analizandu-le geologii pot urmari cu exactitate ce s-a intamplat. Miscarea ghetarilor uriasi schimba relieful in doua feluri: prin eroziune si prin depunere de aluviuni.

Gheata in miscare a ras suprafata de pamant pe care a alunecat: acesta a fost eroziunea. A taiat noi stanci, si sfaramaturile le-a transportat cu sine. Gheata in miscare si piatra sfaramata, impreuna actionau ca o pila uriasa: unde au trecut au slefuit pamantul si au taiat in el brazde uriase, vaile astfel create apoi s-au adancit si s-au latit in formatiuni cu sectiunea in U.

Aluviunile s-au format din sfaramaturile lasate de ghetari. Deseori gheata s-a ...