Efectele Migrației în Scop de Muncă asupra Populației

I. Migraţia ca noţiune geografică

Evolutiei speciei umane, ii este caracteristica, in anumite limite, mobilitatea teritoriala sau geografica, expansiunea si retractiunea intr-un anumit spatiu. Aceasta particularitate este cunoscuta sub numele de migraţie si poate fi definita drept miscarea teritoriala a oamenilor atat in limitele unei tari cat si in afara lor. De-a lungul istoriei,migratia umana a schimbat mult distributia populatiei pe glob.Chiar si in zilele noastre mirajul spatiilor deschise si perspectiva unui nivel de trai mai ridicat continua sa atraga oamenii si sa ii determine sa-si caute noi camine.

Migratiile, in acceptiunea foarte larga a termenului, implica ideea de deplasare, de schimbare de loc si de locuinta. Termenul se refera atat la plecarea individuala, la deplasarea grupelor umane, cat si la miscarile sezoniere, in cautare de lucru. Totodata, si deplasamentul international de populatie (pe o oarecare durata) este considerat drept migratie. Au fost distinse, in acest fel, migratii permanente (mai mult de un an) si migratii temporare, in vederea cautarii de lucru (mai mult de o luna).

Pentru specialistii care studiaza conditiile de populare a pamantului, notiunea de migratie are o semnificatie istorica si actuala, ea incluzand toate acele fapte (invazie, colonizari si migratii propriu-zise) care au contribuit la raspandirea si concentrarea populatiei pe glob.

Deplasarea populatiei in teritoriu capata diferite aspecte in functie de scop, ritmicitate, peridiocitate, durata, etc. In functie de factorii si conditiile care favorizeaza sau determina deplasarea, se disting diferite categorii de populatii.

Populaţia migratoare este acea parte a populatiei care se deplaseaza in teritoriu si isi schimba domiciliul si locul de munca. In afara de deplasarea intre continente sau intre tari, aici se incadreaza si migratia populatiei din mediul rural spre cel urban.

Populaţia navetista consta intr-o categorie formata din populatia ce se deplaseaza zilnic, pentru munca, intr-un anumit teritoriu.

Populaţia sezoniera reprezinta categoria in care este inclusa populatia ce se deplaseaza (indiferent de distanta), pentru munca pe o perioada determinata sau periodic (lunar, anual), in localitati balneoclimaterice sau de agrement.

Populaţia flotanta este populatia ce se deplaseaza pentru munca, recreere sau in alte scopuri, in alta localitate decat cea de resedinta, fara a-si schimba domiciliul de baza, pentru o perioada mai mare de 48 de ore.

II. Cauzele migraţiei

Cauzele generale ale miscarilor migratorii sunt multiple. Ele sunt atribuite indeosebi proceselor de suprapopulare care au loc intr-o gama imensa de conditii asa-zise secundare, ce rezida din situatia economica, culturala, sanitara si psihologica.

Prin suprapopulare se intelege ruptura care se poate produce intr-o tara sau in alta intre cifra populatiei si resurse. Atunci cand cresterea naturala a populatiei nu este urmata de o crestere corespunzatoare a gradului de folosire a forte de munca, de o crestere a venitului, la nivel de tara sau regiune, atunci in mod direct, in mod obiectiv se produce o suprapopulare si, ca urmare, o miscare a populatiei dintr-un loc in altul.

Suprapopularea poate fi provocata prin miscarea naturala a populatiei cand excedentul natalitatii domina indicele mortalitatii. Suprapopularea nu este o simpla consecinta demografica. De amintit sunt consecintele pe care le-au avut, intr-o serie de tari, trecerea in agricultura, de la policultura la monocultura, trecerea agriculturii de la cultura pamantului la cresterea intensiva a animalelor, trecerea, in consecinta, la ramuri economice care cer o reducere a mainii de lucru.

Dezvoltarea retelelor de comunicatii favorizeaza dispersarea industriilor pe teritoriu, proces urmat de procesul de migratie. Transportul maritim a constituit la un moment dat motorul migratiilor populatiei. Asemenea situatii pot fi clasificate in grupa cauzelor accidentale. Din aceasta categorie fac parte si miscarile migratorii determinate de ratiuni istorice, religioase, politice si o serie de cataclisme, maladii, care determina imigrari sau emigrari masive si bruste.

Cauzele care determina miscari migratorii pot fi si de ordin psihologic. Populatiile din tarile de campie sunt fascinate de regiunile inalte muntoase. Populatia odata emigrata, stabilita intr-un loc favorabil, poate deveni un pol de atractie pentru compatriotii sai.

Un interes deosebit il prezinta miscarile migratoare interne ale populatiei si deplasarile pentru munca, determinate mai ales de diferentierea nivelelor de dezvoltare a regiunilor, in functie de ritmul de industrializare a tarilor respective.

Academia de Studii Economice Bucureşti

Facultatea de Comerţ