Dezvoltarea durabilă - Buzău

1.Dinamica notiunii de Dezvoltare Durabila

- Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro.

Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii.

Discutiile prin care s-a ajuns in final la dezvoltarea durabila au inceput la inceputul anilor '70. In 1972, Conferinta privind Mediul Ambiant care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima data in mod serios problema deteriorarii mediului inconjurator in urma activitatilor umane care pune in pericol insusi viitorul omenirii. In 1983, isi incepe activitateaComisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), condusa de Gro Brutland, dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite.

- in 1992, are loc la Rio de Janeiro ,,Summit-ul Pamantului", la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. In urma intalnirii, au fost adoptate mai multe conventii, referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de sustinere a dezvoltarii durabile, Agenda 21.

- Summitul de la Rio a generat de asemenea o serie intreaga de reactii positive, incluzand demararea a numeroase initiative pentru implementarea Agendei 21 la nivel local si a reorientarii politicii de protectie a mediului.

In acelasi an, in multe state s-au infiintat comisii nationale pentru dezvoltarea durabila si s-au intocmit strategii pentru dezvoltarea durabila.

In ciuda acestor consecinte positive, obiectivul global al Agendei 21, care a facut apel la o schimbare radical a sistemelor de valori conventionale dominante existente si a proceselor institutionale, nu a putut fi atins.

2.Diagnosticarea zonei de studiu

2.1 Judetul BUZAU se situeaza in partea de sud-est a Romaniei.

Populatia judetului este comform unui studiu din 2011 de 432,054 de locuitori, dispusi pe o suprafata de 6.103 km? (densitatea= 70.8 loc./km?).

Judetul este impartit in 2 municipii, 3 orase si 82 de comune, resedinta de judet fiind municipiul Buzau.

- Relief

Situat in sud-estul Romaniei, acest judet se intinde pe aproape intreg bazinul hidrografic al raului Buzau si reuneste armonios trei forme de relief: munti la nord, campii la sud si in rest zona de dealuri subcarpatice. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Buzau. Configuratia geografica, varietatea peisajului si multitudinea de rauri au creat conditii propice pentru asezarile omenesti si continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. Peisajele variate in special in zona de munte si deal, cat si elementele populare, etnografice si istorice ofera o atractie speciala pentru turisti. Muntii Buzaului si Vrancei situati in partea nordica a judetului, acoperiti de paduri seculare si pajisti largi cu fauna bogata sunt puncte de interes pentru turistiii care vin aici la odihna cat si pentru pescari si vanatori. Muntii Buzau sunt alcatuiti din cinci masive - Penteleu fiind cel mai mare si cel mai inalt (1772 m deasupra nivelului marii). Siriu (1659 m altitudine) este usor de urcat si mult mai atractiv datorita peisajelor pitoresti. Aici se gaseste lacul Vulturilor numit si Lacul Fara Fund, format in perioada periglaciara si care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine.

- Clima

Precipitatiile anuale sunt de 500 mm si zapada, iarna, poate ajunge pana la 30 cm. Raul Buzau are fluctuatii de debit frecvente. In special primavara, la topirea zapezilor in zona de munte a bazinului acestuia, apele raului cresc. Orasul a fost construit departe de o albie majora adanca, astfel ca raul nu indunda orasul. La indundatiile majore din 2005 din Romania, apele raului au avariat grav podul aflat la marginea nordica a orasului, dar nu au produs pagube in oras.

Clima este mai ales continentala, media fiind de 92 de zile de inghet pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 ?C), dar si cu 92 de zile de vara, calde si secetoase.Vanturile locale includ Crivatul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) si Austrul, vant care bate dinspre sud-vest si aduce vara aer uscat si cald si iarna conduce la ridicarea temperaturii.

2.2 Capitalul natural

- Flora si fauna

Flora Buzaului este cea mai diversa intr-o padure aflata in vestul orasului, rest din Codrii Vlasiei, padure de stejar de 189 hectare. Parcul Crang ocupa 10 hectare din aceasta padure care constituie principala zona verde a Buzaului. Ea nu este desemnata ca arie naturala protejata, dar pe teritoriul ei sunt protejate cateva specii de plante, ca laleaua pestrita, laleaua de crang si iris brandzae. In comunele invecinate Tintesti si Costesti se afla alte resturi din Codrii Vlasiei -- padurile Frasinu, respectiv Spataru.

Mare parte din strazile din Buzau au copaci plantati pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Balcescu si tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici in gradini se numara trandafiri, zambile, lalele, bujori, si petunii, ca si vita de vie si iedera pentru umbra. Fauna salbatica din Buzau este compusa din animale adaptate vietii in oras. Cele mai des intalnite pasari sunt vrabia, si gugustiucul, iar rozatoarele sunt reprezentate de dihor si sobolanul cenusiu. Lacurile sunt populate cu pesti mici, cum ar fi boarta si tiparul, si de gusteri simelci.