Judetul Olt
Principalele orase ale Judetului Olt sunt: Slatina (resedinta de judet), Bals, Caracal, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt, Scornicesti si Potcoava.
Judetul Olt este situat in partea sudica a Romaniei pe cursul inferior al raului Olt. Este limitat de judetele: Valcea (nord-vest), Dolj (vest), Teleorman, Arges (est) respectiv de granita cu Bulgaria in sud.
Suprafaţa totalã de 5498 km2, reprezentînd 2,3% din teritoriul ţãrii, situeazã judeţul pe locul 22 la nivelul României.
- Criterii geografice
Relieful
Centrat pe valea inferioarã a Oltului şi teraselor sale, relieful este format din câmpii şi dealuri nu prea înalte. Înclinaţia generalã a ţinutului de la nord la sud îi conferã acestuia o expoziţie sudicã însoritã. Altitudinea reliefului coboarã în pantã linã de la Vitomireşti, cãtre Dunãre pânã la Corabia.
De la limita de nord a judeţului pânã în apropiere de Slatina se întâlneşte zona de dealuri, reprezentînd din punct de vedere geomorfologic, un compartiment al Piemontului Getic, cunoscut în aceastã zonã sub numele de Platforma Cotmeana.
La sud de Slatina pânã la Dunãre începe sã se desfãşoare o parte a Câmpiei Române, cu urmãtoarele subunitãţi de câmpie: Câmpia Caracalului, Câmpia Boianului şi Câmpia Burnasului.
Clima
În ceea ce priveşte Oltul, fiind situat în mare parte în zona de câmpie, sunt nevoiţi să suporte în fiecare vară, temperaturi ce ameninţă să devină tot mai ridicate de la an la an, lucru deloc bun pentru sănatate. Unii specialişti sperie chiar cu transformarea, în timp, a unor părţi din câmpie în zone de deşert.
Poziţia geograficã şi relieful determinã în mare masurã şi manifestarea elementelor climatice de pe teritoriul judeţului. Punctul cel mai friguros este la Caracal datoritã curenţilor reci din estul Câmpiei Române care îşi au punctul terminus în aceastã zonã, iar punctul cel mai cãlduros este la Corabia.
Hidrografia
Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie râul Olt care strãbate judeţul pe la mijloc de la nord la sud, pe distanţa de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali – pe dreapta râul Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul.
În partea de nord, judeţul Olt este brãzdat şi de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptã Plapcea. Pe distanţa de 45 km., partea de sud a judeţului este udatã de apele Dunãrii, care colecteazã întreaga reţea hidrograficã a judeţului.
- Criterii demografice
Din punct de vedere al numarului de locuitori ocupa locul 18 la nivelul tarii, avand o populatie de cca.489.274 (2002), cu o densitate a populatiei de cca. 89 loc/km2.
Populaţia Oltului a scazut în ultimii zece ani, cu 50.000 de locuitori, scaderea fiind mai accentuată in mediul rural. Această scădere este semnificativă şi poate avea şi alte cauze decat decesul, cum ar fi plecarea la lucru în străinătate sau stabilirea tinerilor, după terminarea studiilor, în oraşe mai mari ale ţării. Articolul respectiv ne-a dus cu gândul la un studiu făcut în 2008, referitor la speranţa de viată în România, unde Oltul se plasează pe un loc codaş 37, din cele 42, cu o speranţă de viaţă de 71,9 ani la femei, şi 68, 5 ani la barbaţi.
Structura populatiei pe sexe evidentiaza ca, de-a lungul timpului, desi diferentele sunt relativ mici, persoanele de sex feminin sunt majoritare in judetul Olt. Structura populatiei pe grupe de vârsta releva un proces mai intens de imbatrânire demografica, concentrat in mediul rural, unde ponderea populatiei vârstnice de 60 ani si peste, a atins cifra de 28%, la polul opus situându-se populatia din municipii si orase unde populatia tânara si adulta de pâna la 44 ani, ajunge la 70,9%.
- Criterii economice
Industria judetului Olt reprezinta principalul sector de activitate în care 20,9% din populatia judetului realizeaza peste 65% din volumul activitatilor productive. Este reprezentata de toate ramurile industriale, însa ponderea este detinuta de industria metalurgica, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.
- Criterii sociale
Prin aşezarea lui judeţul Olt este unic în Muntenia: nu are nici beneficiul munţilor şi nu se întinde nici până la Dunăre. Deşi ca unitate administrativă este foarte vechi, nu a reuşit nici până azi să prezinte o coerenţă organică. În apropierea drumului ce leagă Transilvania de calea Dunării, Slatina suferă de aşezarea sa dincoace de Olt. Folosul situaţiei sale pe o importantă arteră de cale ferată îi este anulat de nodul de cale ferată care se află la Piatra-Olt.
Oraşele vecine: Drăgăşani, Piteşti, Craiova, Caracal, Roşiorii-de-Vede, Turnu-Măgurele exercită o influenţă în toate domeniile de viaţă ale judeţului. Slatina nu a putut deveni un centru capabil să le neutralizeze atracţiile şi influenţele. Aceste oraşe îi răpesc mare parte din posibilitatea pe care ar avea-o de a deveni un centru economic. Locuitorii din sud îşi fac o parte din cumpărături şi vânzări la Turnu-Măgurele sau Caracal, iar cei din Nord se duc la Piteşti sau Drăgăşani. În Slatina, deci, comerţul e slab. De asemenea, nu e de menţionat nicio industrie de mari proporţii. Şi nici în viitor nu se poate întemeia, din lipsa materialului prim. Singurele izvoare de propăşire pentru acest oraş ar fi agricultura şi Oltul. S-ar putea înfiripa la Slatina un centru de industrializare a produselor agricole. Astăzi sunt aici două mori mari. În Nordul judeţului industrializarea ar putea să vizeze şi pomicultura, care ar putea lua o mai mare extindere. Dacă pe Olt ar exista navigaţie, judeţul ar avea, ieftin, tocmai drumul care îi lipseşte azi: Nord-Sud. Azi, pe Olt, nu circulă decât plutele care coboară din munţi lemn pentru a fi prelucrat la Turnu-Măgurele sau la Slatina.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
