Depresiunea Dornelor

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Asezarea geografica

Depresiunea Dornelor este situata in judetul Suceava, in interiorul Carpatilor Orientali, fiind delimitata in nord de muntii Suhard, la nord-est de masivul Giumalau, la est si sud-est de muntii Bistritei, la sud de muntii Calimani, iar in vest de muntii Bargau. Desi aspectul depresionar este foarte clar, trasarea limitelor de sud si vest este destul de dificila, deoarece culmile desprinse de muntii Calimani si Bargau si delimitate de afluentii celor doua artere principale ( Dornal si Neagra Sarului) trec in pante spre fundul depresiunii, asa incat rama depresiunii este sectionata doar in partile de nord si de est. Astfel se evidentiaza profilul asimetric al depresiunii, accentuata si de dezvoltarea considerabila a teraselor pe dreapta Bistritei.

Din punct de vedere geologic, Depresiunea Dornelor se incadreaza in zona cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali, cuprinzand o parte din semisfera tectonica Iacobeni-Vatra Dornei. Aceasta are o origine tectonica si de baraj vulcanic desfasurandu-se la 800-900 m altitudine si avand doua compartimente: Dorna si Neagra Sarului in care exista lunci, terase, dealuri piemontane si turbarii.

Din cauza proceselor geomorfologice actuale si degradarea terenurilor, o situatie aparte o intalnim in Depresiunea Dornelor, unde se inregistreaza o eroziune biochimica si inmlastiniri turbifere. Pe versantii limitrofi si pe fruntile teraselor, siroirea, torentialitatea, spalarea in suprafata au efecte reduse, iar albiile vailor care o strabat sunt largi, dominand eroziunea laterala.

Depresiunea se afla intr-o zona cu clima montana racoroasa, cu inversiuni de temperatura. Astfel, temperatura medie anuala in centrul depresiunii, la Vatra Dornei, se situeaza in jurul valorii de 5,2°C, temperaturile medii ale lunilor celor mai calde si celor mai reci variind intre 15°C in lunile iulie si august si 6,1°C in luna ianuarie. Numarul zilelor cu inghet este cuprins intre 170-195, umezeala relativa a aerului fiind de 80%. Minima absoluta inregistrata la Vatra Dornei a fost de – 36,5°C la data de 13 ianuarie 1990, iar maxima absoluta s-a inregistrat tot la Vatra Dornei si a fost de 36,4°C la data de 15 august 1957.

Precipitatiile atmosferice au o distributie neuniforma, cu o crestere substantiala in altitudine si de la est la vest. Cantitatea medie anuala de precipitatii are valori de peste 600mm (la Vatra Dornei 672mm), desi variatia de la un an la altul este destul de mare. Spre exemplu, in anul 1912 au cazut la Vatra Dornei 1033mm precipitatii, iar in 1921 numai 470 mm. In ceea ce priveste precipitatiile solide, la altitudini de 800-1200 m, grosimea medie a stratului de zapada este de 40-50 cm si are o durata de 100 zile, din decembrie pana in martie.

Depresiunea Dornelor este dominata de vanturi care bat din sectoarele sud-vest si est-nord est, a caror viteza este in general redusa ( rar egaleaza sau depasesc 20m/s); in mod frecvent se inregistreaza numeroase zile de calm atmosferic (30-50%).

Regimul radiatiei solare are implicatii directe in evolutia principalelor elemente climatice. Acestea sufera modificari importante osciland de la 105,7 kcal/cmp/an la altitudini joase si 90 kcal/cmp/an la peste 1800 m. Inclinarea si expozitia versantilor influenteaza de asemenea in mod direct distributia radiatiei solare. Inversiunile de temperatura, caracteristice mai ales in anotimpul rece, cu manifestare pronuntata in depresiunile intramontane inchise favorizeaza acumularea aerului rece. Astfel, frecventa inversiunilor termice este maxima in ianuarie, cand temperatura medie a lunii coboara sub -6°C si se mai produce sporadic in iulie, cand temperatura medie rar depaseste 14°C.

Reteaua hidrografica a depresiunii Dornelor are un profil longitudinal diferit, inclinat, cu albii adeseori adancite, frecvente caderi (cascade- in zona de munte) de latimi si debite variabile in functie de marime si afluentii primiti. Dorna este cel mai mare afluent din intregul curs al Bistritei, avand la varsare un debit mediu de cca 6,5 m3/s. Dorna izvoraste din muntii Calimani si parcurge o distanta de 50 km. Principalul sau afluent, Cosna, lung de 22 km, isi aduna numerosi afluenti din muntii Suhard: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrosu, Diaca, Bancusorul, Fagetelul si Ciotina.

Raul Neagra Sarului izvoraste din muntii Calimani si strabate partea estica a depresiunii pe o distanta de 35 km.

Bistrita, denumita in amonte de Vatra Dornei, „Bistrita Aurie”, izvoraste din Muntii Rodnei si pana la confluenta cu Dorna, curge pe o distanta de 70 km dupa care strabate depresiunea pana la Cheile Zugrenilor, unde formeaza un defileu spectaculos.

Raurile au fragmentat intens muntii pe care ii strabat, sculptand importante cai de acces spre varfurile cele mai inalte ale acestora.

Vegetatia are un caracter montan, preponderente fiind padurile de conifere: molidul, bradul, pinul, ienuparul si unele specii de foioase: paltinul de munte, mesteacanul, plopul, salciile si arinul pe cand si arbusti si subarbusti: maces, soc rosu, zmeur, afin, merisor. Asadar, vegetatia preponderenta in bazinul Dornelor este cea din famila coniferelor, insa in partea superioara a masivelor ce strajuiesc Depresiunea Dornelor (Suhard, Calimani si Bistritei) la peste 1600-1700 m, se dezvolta un complex de tufisuri si pajisti subalpine. Tufisurile sunt formate din jneapan, ienupar pitic, anini de munte si smardar la care se adauga afinul si merisorul de munte.

Pajistile subalpine sunt alcatuite din graminee: parusca, paiusul, iarba vantului, firuta, pieptanarita etc.

In timpul verii, pajistile din zona inalta prin aspectul lor multicolor, dau peisajului un farmec aparte. Foarte raspandite, sunt pajistile montane secundare care ocupa suprafete intinse, reprezentand o baza furajera calitativa.

Sub 1700 m, cea mai mare parte a muntilor este acoperita cu paduri de molid, care imbraca versantii de jur imprejur pana in zona depresionara. Elementul principal ce apare este molidul, specie boreala si boreal montana ( in Europa de Est). Mai rar apar si alte specii ca scorusul, paltinul si chiar zada.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Depresiunea Dornelor.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
6 pagini
Imagini extrase:
6 imagini
Nr cuvinte:
2 175 cuvinte
Nr caractere:
13 027 caractere
Marime:
13.24KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Geografie
Predat:
la facultate
Materie:
Geografie
Sus!