Depresiunea colinară a Transilvaniei

In interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare lenta pana la 4500 m adincime, datorita eforturilor de cutare si ridicare a Carpatilor din jur. Invadata de apele marii, ea a fost indelung sedimentata, astfel ca la inceputul cuaternalului intreaga depresiune a transilvana a devenit uscat. Numai pe margini, in unele depresiuni intramontane, ca Brasov, Giurgiu, Ciuc, mai ramasesera lacuri, care s-ar drenat mai tarziu, in cuaternarul inferior. In ultima faza a formarii sale, care s-a prelungit pana la inceputul cuaternalului, s-a pus in evidenta, pe trei laturi ale acestei mari depresiuni, o fasie de cute diapire, cu strate ridicate pana la verticala, aducand din adinc simburi de sare, aflata in prezent in exploatare (Ocna Dejului, Ocna Muresului, Praid). Astfel aceasta fasie cutata individualizeaza doua parti deosebite: o zona de depresiuni si dealusi si una de podis, in mijloc.

Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde vine si denumirea de colinara fiind marginita de Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali, iar denumirilea lor vin chiar de la pozitia fata de depresiune. In partea de nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Campia de Vest.

Podisul Transilvaniei, cu altitudine de 500-600 m, este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale, boltite pe alocuri in forma de , in cuprinsul carora se acumuleaza gazul metan, una din principalele bogatii ale tarii. Podisul este impartit in trei diviziuni: Podisul Tarnavelor, la sud de Mures, cu culmi de 500-600 m, orientate est-vest; Campia Transilvaniei, la nord de Mures, cu dealuri in jur de 500 m, avand substrat argilo-marnos si rauri mici, cu iazuri, o importanta zona agricola; si Podisul Somaselor, dinsolo de culoarul celor doua Somesuri, cu relief asemanator de dealuri, in mare parte cu culturi agricole.

Partea de este formata din depresiuni ca: Depresiunea Bistrita, Valeni de Munte, Praid, Odorheiu Sucuiesc, Homoroadelor si Horghiz iar dintre dealuri putem reaminti: Siclod, Bicheci (1080 m, cel mai inlt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, sinioara.

Podisul Transilvaniei este foemat din Podisul Someselor, traversat de Somes cu altitudini de 500-600 m, Culmea Breaza fiind de 974 m, Campia Transilvaniei intre Somes si Mures (o regiune deluroasa, relativ neteda cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri), la sud de Mures, Podisul Tarnavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.

Iernile au un climat de adapost, datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic dar are totodata influente oceanice cu un climat umed si moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina Vinturile de Vest iar in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantu Mare de tip foen.

Depresiunea colinara are o bogata retea de rauri, colectata de trei mari cursuri de apa: Somesul si Muresul, care apartin grupei de vest si Oltul. Somesul se formeaza ...