Delta Dunării

Al 2-lea fluviu al Europei (dupa Volga) si al 26-lea din lume, Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in Marea Neagra in apropierea padurii Caraorman, care in limba turca insemna tot Padurea Neagra.

Dunarea strabate 10 tari si 4 capitate ale Europei, avand un bazin hidrografic de 820 000 de kmp populat de circa 80. 000. 000 de locuitori. Din lungimea Dunarii de 2860 de km, pe parcursul carora aduna afluenti din 17 tari, mai mult de o treime sunt pe teritoriul Romaniei (1075 Km). Debitul Dunarii este de aproximativ 6300 mc/s. Influenta mediului. In Delta dunarii exista o varietate de biocenoze datorita unei mari variatii de mediu: ape curgatoare (brate si canale cu apa curgatoare) lacuri si balti, plauri plutitori, padure de foioase, grinduri nisipoase si sarate, culturi agricole, ape salmastre. In unele zone sunt pasari si animale care s-au adaptat in mediul urban.

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie: - zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase si sunt inundate cea mai mare parte a anului; - pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop, la care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pennsylvania; - un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturi. Vegetatia pajistilor de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei.

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos ...