FOLCLOR MUZICAL
Judetul Neamt se inscrie in zona folclorica de centru a Moldovei, avand la nord o influenta bucovineana care se resimte atat in privinta stratului de cantece vechi, apartinand repertoriului pastoresc, cat si a celui de cantece propriu-zise si inspre vest primeste influenta folclorului ardelenesc, avand ca zona de interferenta Valea Bicazului.
Tinand seama de asezarea sa geografica precum si de conditiile istorice in care a trait poporul, in viata cantecului acestui tinut se desprind subunitati ale graiului moldovenesc, care se profileaza in trei zone folclorice, fara insa a avea intre ele granite rigide, fixe.
O prima zona si cea mai intinsa este zona Vaii Bistritei care porneste de la Borca si ajunge la Costisa. Ea cuprinde doua subzone, prima situata pe Valea Bicazului iar cea de-a doua in spatiul Vaii Tazlaului.
Repertoriul de cantece existente in aceasta zona imbraca trei aspecte distincte:
a) cantecele pastoresti, executate mai ales la diferite instrumente populare (fluier, tilinca, vioara, caval, cobza, bucium).
b) cantece vocale lirice, care au caracteristici apropiate de cele ale repertoriului pastoresc.
c) cantece de joc, care sunt si ele, in ansamblul lor, deosebit de variate.
Printre cele mai raspandite cantece si jocuri se gasesc: Coragheasca, Hangul, Hora, De-nvartit, Triliseste, Batuta, Braul.
A doua zona se intinde pe Valea Ozanei, in tinutul strajuit de Cetatea Neamtului, unde intalnim unele influente ale cantecului si jocului din Moldova de nord (tinutul Bucovinei). Si aici exista un variat si bogat repertoriu de cantece incepand cu cele pastoresti, doine, balade si terminand cu cantecele de joc. In aceasta zona se gasesc cantece si jocuri ca: Doina haiduceasca, Hora de mana, Ciobanasul, Coragheasca, Sarba, Ruseasca, Batuta, Nemtisorul, etc.
Cea de-a treia zona este cea a Vaii Siretului. Prefacerile si fluctuatiile de populatie au fost mai mari in aceasta zona prin venirea ceangailor, dar care, sub influenta populatiei bastinase, nu au alterat folclorul din zona, cantecele si dansurile din aceasta parte a judetului sunt mai asezate, exista un variat si bogat repertoriu in care unitatea graiului muzical se face foarte mult simtita, deosebirile dintre ele nefiind esentiale. Cele mai raspandite cantece si melodii de joc sunt: Arcanul, Triliseste, Coragheasca, Ruseasca, Sarba lui Zdrelea, Batuta, Hora pe batai.
FOLCLOR COREGRAFIC
Pentru a putea face o scurta caracterizare a jocului popular din judetul Neamt, trebuie mai intai facuta o prezentare a zonei.
Prin asezarea sa, judetul Neamt face parte din subzona folclorica de centru a Moldovei.Invecinandu-se la nord cu Bucovina iar la vest cu Ardealul, judetul Neamt se afla, in ceea ce priveste folclorul coregrafic, sub influenta acestor zone etnofolclorice. Jocul popular din judetul Neamt are ca principala caracteristica diversitatea. Astfel, de la o subzona folclorica la alta, de la un sat la altul chiar, jocul popular difera ca ritm sau desen coregrafic. In unele sate se simte din plin influenta zonelor folclorice invecinate. Astfel, pe Valea Bicazului, melodiile de joc au un puternic "iz ardelenesc". Asa sunt : "De-nvartit" si "De purtat" din Bicaz Chei sau "Purtata fetelor" din Damuc.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
