Chiciura și Poleiul

INTRODUCERE

Fenomenele meteorologice,indiferent de natura lor,de locul unde apar şi se manifestă poartă numele de meteori.Meteori sunt fenomene ce apar şi se manifestă în atmosferă,sau la suprafaţa solului,care constă într-o suspensie,precipitare,depunere de particule lichide sau solide,dintr-o manifestare optică,electrică sau acustică.Însă meteori se împart în mai multe grupe:hidrometeori,litometeori,fotometeori,şi electrometeori.

Hidrometeori sunt fenomene meteorologice constituite dintr-un ansamblu de particule de apă, lichide sau solide în suspensie sau în cădere în atmosferă,depuse pe obiectele de pe sol ori în atmosfera liberă,sau ridicate de vânt de pe suprafaţa terestră.La rândul lor în funcţie de aspectul lor şi de natura proceselor printre care acestia iau naştere,hidrometeori pot fi:

• hidrometeori constituiţi din suspensie de particule de apă în atmosferă;

• hidrometeori constituiţi printr-o cădere a unui ansamblu de particule de apă(precipitaţie);

• hidrometeori constituiţi din ansambluri de particule de apă lichide sau solide ridicate de vânt pe suprafaţa terestră;

• hidrometeori constituiţi dintr-o depunere de particule de apă sau gheaţă.

Însă hidrometeori constituiţi dintr-o depunere de particule de apă sau gheaţă,se produc pe suprafaţa solului sau obiectele de pe sol.Acest tip de hidrometeori se formează fie prin condensare sau sublimare directă a vaporilor de apă conţinuţi în aerul care se află în contact direct cu suprafaţă sau pe obiecte răcite prin radiaţie cum ar fi:roua,bruma,uneori chiciura;fie prin depunere şi/sau îngheţarea picăturilor de apă suprarăcită,în urma ciocnirii lor cu suprafaţa solului sau cu obiectele de pe sol cum ar fi:chiciura şi poleiul.

Însă am ales ca temă pentru referat “Chiciura şi poleiul”deoarece consider ca este necesară cunoaşterea celor două categorii de hidrometeorii,având în vedere efectele negative pe care le pot avea asupra omului.

Chiciura

Chiciura sau promoroaca este un produs de sublimare,dar şi de îngheţ.Ea constituie o depunere albă-cristalină de gheaţă,fărămicoasa cu aspect de zăpadă,structură fină ce se depune direct pe plante,pomi şi pe diferite obiecte din natură cum ar fi:garduri,conductoare aeriene,colţurile obiectelor suprarăcite etc. Aceasta se poate forma şi în condiţiile advecţiei aerului maritim arctic peste aerul cald determinând producerea aerului ceţos sau ceţii,timp în care are loc sublimarea vaporilor de apă în atmosferă,sau îngheţarea particulelor fine de apă aflate în suspensie în componenţa ceţii sau aerului ceţos.

Conditiile genetice de formare a chiciurei sunt:

- timp calm(fără ploi);

- sau cu vânt slab(sub1m/s);

- temperatura sub 00C;

- aer umed ceţos în care plutec picături de apă suprarăcite şi nuclee de gheţă

În funcţie de condiţiile genetice de formare chiciura prezintă două forme:

Chiciura moale(cristalină sau pufoasă) se formează prin sublimarea vaporilor de apă pe obiectele suprarăcite din atmosferă(sub 5 cm) a căror temperatură este negativă sau puţin mai mare de 00C.Ea este o depunere constituită din ace fine de gheaţă sau solzi de gheaţă,care sunt separate prin incluziuni de aer.

Condiţiile în care se formează acest hidrometeor sunt:

- prezenţa ceţii sau norului;

- prezenţa picăturilor fine de apă suprăcită în masa ceţii sau masa norului;

- calm atmosferic sau vânt calm2-3 m/s;

- temperatura aerului,negativă,de sub -80C.

Răcirea radiativă intensă favorizează producerea ceţii şi a aerului ceţos care asigură cantitatea necesară de vaporii de apă pentru sublimare.

Caracterul cristalin este determinat de procesul de sublimare,în timpul căreia are loc şi procesul de ordonare acelor de gheaţă după diferite structuri.De aici şi denumirea de cristalină,pufoasă sau albă. Formele ornamentale deosebite sunt date de densitatea vaporilor de apă respectivă şi de intensitatea procesului de răcire.

Intensitatea şi frecvenţa fenomenului de depunere creşte direct proporţional cu scăderea temperaturii. Intensitatea şi frecvenţa cea mai mare a de-punerilor de chiciură se observă la temperaturi ce coboară sub -150C. Aceasta se poate forma şi în condiţiile temperaturii de -300C,chiar şi în lipsa aerului ceţos,la temperaturii aşa de coborâte are loc sublimarea vaporilor de apă existenţii în stratul de aer de lângă normal.La temperaturi mai mari de -80Cse formează foarte rar şi lipseşte aproape în totalitate în intervale cu temperaturi mai mari de -20C.Intensitatea depunerilor de chiciură este mai mare cu cât diametrul ramurilor sau conductoarelor pe care se depune este mai mic.Pe ramurile cu diametrul de peste 5mm se va depune o cantitate de chiciură foarte mică,în timp ce pe ramurile sau conductorii subţirii poate atinge câţiva centimetri.

În timpul formării sale chiciura cristalină,acoperă mai întâi firele subţiri cum ar fi:fire de paianjen.sfori de rufe etc;dar sunt cazuri în care poate depăşi 5 cm,mai ales în zonele montane,deoarece procesul durează mai multe ore.

Apostol.L(2000)-Meterologie şi climatologie-Curs,Editura Universităţii “Ştefan cel Mare”,Suceava.

Mihăilă.D,Tănasă.I(2010)-Introducere în meteorologia practică,Editura Universităţii”Ştefan cel Mare”,Suceava.

Stoica C,Cristea N(1971)-Meteorologie generală,Editura Tehnică,Bucureşti.

www.scribd.com

www.meteoromania.ro

www.atlas.usv.ro