Calitatea Aerului în Aglomerarea Constanța

Descrierea fizico-geografică

Relief

Judeţul Constanţa este situat în partea de sud-est a României având o suprafaţă de 7 071 km2. La 31 decembrie 2002, organizarea administrativă a teritoriului judeţului era următoarea: 8 oraşe şi 3 municipii, 54 comune şi 189 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Constanţa. Se învecinează la nord cu judeţul Tulcea, la est Marea Neagră, la sud cu Bulgaria, iar la vest Dunărea, care formează hotare naturale cu judeţele Călăraşi şi lalomiţa.

Ca forme de relief, predomină structura de podiş (Podişul Dobrogei), cu altitudine redusă. În partea de est a judeţului se află litoralul Mării Negre. În cea mai mare parte a teritoriului predomină valorile sub 200 m. Înălţimi cuprinse între 200 m şi 250 m apar fragmentar în partea nordică a judeţului, scad spre valea Carasu până la 50 m, iar apoi cresc spre sud, atingând aproape 200 m spre graniţa cu Bulgaria. Valea Carasu, cu o direcţie est-vest, delimitează podişurile nordice de cele sudice de pe teritoriul judeţului. Podişul are un aspect tabular, uşor înclinat spre NV, cu o pantă mai înclinată în apropierea litoralului şi a Dunării, altitudinile oscilând între 0 şi 100 m.

Geologie şi hidrogeologie

Evoluţia îndelungată paleogeografică şi acţiunea diferenţiată a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unităţi de relief caracterizate prin structură de podiş cu altitudine redusă; în cea mai mare parte a teritoriului predomină valorile sub 200 m, diferenţele altitudinale între părţile componente fiind reduse. Ca principale unităţi naturale se disting:

- podişul - care cuprinde aproape întreg teritoriul, este constituit din calcare mezozoice aşezate pe marne şi

calcare terţiare acoperite cu o manta de loess; (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud);

- câmpia - din punct de vedere geografic, înaltă, uşor vălurită, cu aspect de poduri în zona centrală.

Podişul Medgidiei este situat între Podişul Casimcei la nord şi Valea Carasu la sud, fiind extins pe direcţia est-vest. Fundamentul acestui podiş este format din şisturi verzi, peste care s-au depus formaţiuni mai noi – jurasice, cretacice, eocene, tortoniene şi sarmaţiene. Partea sudică a podişului o constituie panta râpoasă a Văii Carasu. Se observă o scădere a altitudinii de la 120 m în nord la 9 –10 m în sud, 54 m în est şi 12 m în vest.

Acest podiş se caracterizează printr-o puternică fragmentare datorată activităţii erozive a apelor curgătoare. Văile au aspect asimetric, malul stâng fiind mai înalt. Aspectul general al podişului este dat de dealurile uşor ondulate, care coboară în pantă domoală spre Valea Carasu.

Zona maritimă este reprezentată de terase de abraziune marină şi de eroziune ce se desfăşoară între limita nordică şi cea sudică a judeţului. Relieful caracteristic treptei joase este format din faleze marine, faleze lacustre (sculptate în depozite loessoide, calcare şi şisturi verzi), cordoane litorale sau perisipuri şi trepte joase inundabile.

Relieful treptei înalte, vestice este constituit din două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35 – 55 m şi 55 - 85 m, cu aspect de poduri uşor ondulate, presărate cu martori de eroziune din şisturi verzi. Aceste terase sunt acoperite de o cuvertură de loess.

Partea sudică (la sud de Capul Midia)-corespunzătoare Podişului Litoralului-este delimitată spre vest de altitudini cuprinse între 85 - 100 m, unde se face trecerea spre podişul Dobrogei de Sud (Medgidiei şi Topraisarului). Lăţimea acestui sector este cuprinsă între 10-12 km.

Zona litorală este marcată de mai multe trepte, sculptate în depozite sarmaţiene şi acoperite cu loess:

- 5 - 15 m, de-a lungul ţărmului;

- 20 - 30 m, cu o mare continuitate, pătrunzând mult în interior, formând o treaptă distinctă în jurul limanelor şi lagunelor;

- 35 - 45 m, cu o mare continuitate, constituind o treaptă mai lată decât celelalte, înconjurând limanele şi lagunele maritime;

- 50 - 65 m, cea mai dezvoltată treaptă, cu lăţimi cuprinse între 500 m şi 4-5 km;

- 70 - 85 m, cea mai înaltă treaptă situată la contactul cu podişurile interioare.

Hidrografia

Cea mai importantă unitate hidrografică a judeţului Constanţa este Marea Neagră, situată în partea estică a judeţului. Mărea Neagră este o mare continentală cu golfuri larg deschise şi puţine peninsule. Datorită configuraţiei ţărmului şi reliefului submarin, adâncimea apei este mică în dreptul litoralului românesc.

Temperatura medie anuală a apelor Mării Negre în zona litoralului românesc este de 12,7 0 C, depăşind temperatura medie a uscatului cu 10 C. Salinitatea apei mării oscilează între 17 ‰ pe litoral, 18 ‰ în larg şi 22 ‰ la mari adâncimi.

Reţeaua hidrografică s-a îmbogăţit prin darea în exploatare a Canalului Dunăre - Marea Neagră pe o distanţă de 64,2 km, Canalului Poarta Albă - Midia pe o distanţă de 27,5 km şi a canalelor de irigaţie din Valea Carasu.